Se păruiesc ca la Stalingrad! Spînu: Acțiunile primăriei de aprobare a planurilor urbanistice din Chișinău, ilegale

Acțiunile primăriei Chișinău trebuie să revină în legalitate. Aprobarea planurilor urbanistice pentru mai multe zone ale Chișinăului, fără avizul general eliberat de MIDR, este ilegală, susține ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Este vorba de planul urbanistic zonal (în volum parțial) pentru teritoriul adiacent str. Bucovinei, municipiul Chișinău, planul Urbanistic Zonal pentru teritoriul din perimetrul străzilor Timiș – Nucarilor – Bujorilor din mun. Chișinău, planul urbanistic zonal privind dezvoltarea teritoriului Întreprinderii Mixte „Niagara” Club SRL din str. Ghidighici, planul urbanistic zonal pentru terenul cu nr. cadastral 0100312.009, din str. Ginta Latină 16 și planul urbanistic zonal pentru teritoriul din perimetrul străzilor Ceucari – Socoleni – Iazului”.

În acest sens, am expediat un demers către primărie și organele de drept pentru a verifica legalitatea acțiunilor primăriei mun. Chișinău. În cazul în care Planurile Urbanistice Zonale nu vor fi avizate de către Minister, în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (1) din Legea citată, vor fi considerate nevalabile și vor servi ca temei de contestare a Deciziei Consiliului municipal Chișinău de către Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, prin prisma prevederilor art. 68 al Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală”, susține ministrul Infrastructurii.

Spînu afirmă că aprobarea documentației de urbanism cu încălcarea legislației în vigoare, constituie componentă de contravenție, potrivit prevederilor art. 177 alin. (1) lit. i) al Codului Contravențional nr. 218/2008 și atrage răspundere contravențională.

Ministrul precizează că în Parlament a fost înregistrat un proiect de lege care să înăsprească sancțiunile pentru încălcarea legislației în domeniul construcțiilor. Proiectul prevede amenzi de până la 20.000 de lei și până la 1 an interdicție de a ocupa o funcție publică, acesta este riscul funcționarilor publici care vor emite autorizații ilegale de construcție.

#plan urbanistic #Spînu #primarie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.