Se încinge lupta cu fugarul Șor pentru Aeroportul Chișinău: Decizia e în favoarea Guvernului, dar nu e definitivă

Instanța de judecată a respins cererea S.C. „Avia-Invest” S.R.L. împotriva Agenției Proprietății Publice privind anularea rezoluțiunii contractului de concesiune a activelor ÎS „Aeroportul Internațional Chișinău”. O decizie în acest sens a fost luată marți, 21 februarie, de către Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, anunță un comunicat al Agenției Proprietății Publice.

Potrivit Hotărârii, acţiunea în contencios administrativ a reclamantului S.C. „Avia-Invest” SRL împotriva Agenției Proprietății Publice (APP) privind anularea actului administrativ individual defavorabil din 08 iulie 2020 și a deciziei adoptate în procedura prealabilă din 17 iulie 2020, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

În data de 8 iulie 2020 Agenția Proprietății Publice a înaintat SRL „Avia Invest” o notificare, prin care a anunțat despre rezoluțiunea contractului de concesiune a activelor ÎS „Aeroportul Internațional Chișinău”, din motivul neonorării de către concesionar a obligației contractuale privind prezentarea garanției de bună execuție a angajamentelor investiționale.

Ulterior, SRL „Avia Invest” a venit cu o cerere prealabilă de anulare a notificării de rezoluțiune, cerere respinsă integral de către Agenția Proprietății Publice. Drept urmare, compania a depus o cerere de chemare în judecată în instanța de contencios administrativ.

Hotărârea instanței în acest sens nu este definitivă, SRL „Avia Invest” având dreptul de a o contesta la Curtea de Apel Chișinău.

Acordul de concesiune a Aeroportului Chișinău a fost semnat pe 30 august 2013, între Agenția Proprietății Publice și compania Avia Invest, fondată pe 2 august 2013, cu un capital social de 85,1 milioane de lei, divizat în părți egale între societatea pe acțiuni Habarovski Aeroport și holdingul Kolomenski Zavod.

Ambii fondatori erau din Rusia și în spatele lor aparent se aflau două grupări oligarhice. La Kolomenskii Zavod coproprietar era Serghei Glinca, un prosper om de afaceri moldovean (locul 154 în topul Forbes 2013 al celor mai bogați ruși). Doar că deja pe 30 august 2013 acesta nu mai era asociat la Avia Invest, locul fiind luat de compania Komaksavia din Moscova,

În același timp, în șase ani de când a luat în concesiune Aeroportul, firma Avia Invest SRL și-a schimbat de câteva ori proprietarii.

Aerportul a trecut prin mâna mai multor acționari din zone off shore, ca într-un final beneficiar al acestui proiect să devină fugarul Ilan Șor, acuzat de delapidarea Băncii de Economii, Unibank și Banca Socială.

#Aeroport #APP #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive