Cu bisturiul pe justiție. Judecătorii puși pe jar: Legea selecției și evaluării performanțelor va fi modificată

23 Feb. 2022, 09:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Feb. 2022, 09:56 // Actual //  bani.md

Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi modificarea Legii privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor. Mai exact, este vorba de excluderea normei care prevede obligativitatea efectuării evaluării extraordinare a performanțelor judecătorilor în cazul în care aceștia urmează a fi numiți până la atingerea plafonului de vârstă. Astfel, judecătorii a căror mandat de cinci ani a expirat deja sau va expira până la 1 aprilie 2022 vor avea posibilitate să fie numiți până la atingerea plafonului de vârstă în baza evaluării ordinare, efectuată o dată la trei ani.

„Scopul acestui proiect este de a sincroniza prevederile legale cu modificările constituționale referitoare la sistemul judecătoresc, operate în anul 2021, și care vor intra în vigoare la data de 1 aprilie 2022. Totodată, se va evita blocajul creat în sistemul judecătoresc din cauza nefuncționării, din luna octombrie 2020, a Colegiului de evaluare – cel care efectuează evaluarea extraordinară a performanțelor judecătorilor care urmează a fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Din această cauză, în prezent, circa 60 de magistrați, mandatul cărora a expirat sau va expira până la data de 1 aprilie 2022, nu pot fi propuși spre numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă”, a explicat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, în cadrul ședinței de Guvern.

De asemenea, din cauza blocajului creat, dosarele din gestiunea judecătorilor cu mandatul expirat sau care va expira la 1 aprilie 2022 nu pot fi repartizate spre examinare judecătorilor în funcție (cu mici excepții), iar justițiabilii sunt nevoiți să aștepte o perioadă nedeterminată examinarea cauzelor lor, ceea ce afectează respectarea termenului rezonabil de examinare a cauzelor.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.