Cu bisturiul pe justiție. Judecătorii puși pe jar: Legea selecției și evaluării performanțelor va fi modificată

Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi modificarea Legii privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor. Mai exact, este vorba de excluderea normei care prevede obligativitatea efectuării evaluării extraordinare a performanțelor judecătorilor în cazul în care aceștia urmează a fi numiți până la atingerea plafonului de vârstă. Astfel, judecătorii a căror mandat de cinci ani a expirat deja sau va expira până la 1 aprilie 2022 vor avea posibilitate să fie numiți până la atingerea plafonului de vârstă în baza evaluării ordinare, efectuată o dată la trei ani.

„Scopul acestui proiect este de a sincroniza prevederile legale cu modificările constituționale referitoare la sistemul judecătoresc, operate în anul 2021, și care vor intra în vigoare la data de 1 aprilie 2022. Totodată, se va evita blocajul creat în sistemul judecătoresc din cauza nefuncționării, din luna octombrie 2020, a Colegiului de evaluare – cel care efectuează evaluarea extraordinară a performanțelor judecătorilor care urmează a fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Din această cauză, în prezent, circa 60 de magistrați, mandatul cărora a expirat sau va expira până la data de 1 aprilie 2022, nu pot fi propuși spre numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă”, a explicat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, în cadrul ședinței de Guvern.

De asemenea, din cauza blocajului creat, dosarele din gestiunea judecătorilor cu mandatul expirat sau care va expira la 1 aprilie 2022 nu pot fi repartizate spre examinare judecătorilor în funcție (cu mici excepții), iar justițiabilii sunt nevoiți să aștepte o perioadă nedeterminată examinarea cauzelor lor, ceea ce afectează respectarea termenului rezonabil de examinare a cauzelor.

#justiție #reforma #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să dețină un pachet de 62.500 de acțiuni la producătorul rus de camioane KAMAZ, cu sediul în Republica Tatarstan, Federația Rusă. Titlurile, evaluate contabil la aproximativ 1,45 milioane de lei, figurează în evidența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, deși ar fi trebuit transmise Agenției Proprietății Publice. Carența a fost semnalată din nou de Curtea de Conturi în cadrul auditului financiar pentru anul 2025, prezentat pe 21 octombrie în Parlament.

Potrivit auditorilor, netransmiterea celor 62.500 de valori mobiliare către Agenția Proprietății Publice a determinat supraevaluarea cu aproximativ 1,4 milioane de lei a conturilor ministerului aferente acțiunilor și altor participații deținute peste hotarele țării.

Acțiunile au o istorie de peste trei decenii. Acestea au fost procurate în 1991 din mijloacele bugetului republican, însă reorganizările succesive ale instituțiilor publice au complicat stabilirea și înregistrarea corespunzătoare a drepturilor patrimoniale.

Pachetul deținut de Republica Moldova reprezintă 0,00883% din capitalul social al KAMAZ, una dintre cele mai cunoscute companii producătoare de camioane din Federația Rusă.

Deși participația este una minoritară, situația juridică a acțiunilor a atras în mod repetat atenția auditorilor. Încă în rapoartele precedente, Curtea de Conturi constata că autoritățile moldovenești nu au notificat corespunzător compania rusă despre modificările privind succesiunea drepturilor asupra acțiunilor și nu au participat la adunările generale ale acționarilor.