UE va acorda refugiaţilor ucraineni drept de şedere pentru o perioadă de până la trei ani

Uniunea Europeană se pregăteşte să le acorde ucrainenilor care fug de război dreptul de şedere şi de muncă în blocul european pentru o perioadă de până la trei ani, relatează Reuters.

Cel puţin 300.000 de refugiaţi ucraineni au intrat în Uniunea Europeană până acum, iar blocul comunitar trebuie să se pregătească pentru alte câteva milioane.

„Este datoria noastră să îi preluăm pe cei care fug de război’”, a declarat luni ministrul de interne francez Gerald Darmanin pentru postul France 2 TV. El a adăugat că duminică miniştrii de externe din UE au mandatat Comisia Europeană cu pregătirea propunerilor de acordare a protecţiei pentru refugiaţii ucraineni.

Directiva UE privind protecţia temporară, elaborată după războaiele din Balcani din anii ’90, dar niciodată utilizată până acum, oferă acelaşi nivel de protecţie, pentru o perioadă de la 1 la 3 ani, în toate statele UE, inclusiv un permis de şedere, acces la locuri de muncă, beneficii sociale şi tratament medical.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat că majoritatea miniştrilor au susţinut duminică această propunere, deşi au fost câţiva participanţi care au pus sub semnul întrebării oportunitatea ei. Chestiunea priveşte întreaga Uniune Europeană, a subliniat Johansson.

„Vedem deja mulţi ucraineni care părăsesc ţara şi merg în alte state membre, în special în cele care au deja o mare populaţie ucraineană. Polonia este una dintre acestea, dar mai sunt Italia, Portugalia, Spania, Germania şi Republica Cehă”, a spus ea într-o conferinţă de presă.

#drept de sedere #refugiati #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.