Ce vor rușii, de fapt, de la negocierile cu ucrainenii. „Trebuie să aibă loc în tăcere”

Kremlinul refuză să-şi dezvăluie poziţia înaintea negocierilor cu Ucraina, potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov.

În timp ce Kievul cere un armistiţiu ”imedat” şi o retragere a trupelor ruse, potrivit preşedinţiei ucrainene.

”Nu voi anunţa poziţiile pe care le avem, etc. Negocierile trebuie să aibă loc în tăcere”, a declarat el în conferinţa sa de presă zilnică.

”Să lăsăm negociatorii să se instaleze”, a subliniat el.

”În fiecare oră în plus de război mor cetăţeni şi militari ucraineni. Ne-am înţeles să ajungem la un acord, dar el trebuie să fie în interesul ambelor părţi”, a declarat la televiziune negociatorul rus Vladimir Medinski, un consilier al Kremlinului.

Preşedintele rus Vladimir Putin a promis să ”demilitarizeze” şi să ”denazifice” Ucraina atunci când a lansat războiul şi a acuzat Kievul de orchestrarea unui pretins ”genocid” al rusofonilor.

Negocierile între Rusia şi Ucraina au început luni, în Belarus – primele între cele două ţări de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, lansată de Moscova, potrivit agenţiei oficiale belaruse de presă Belta.

Delegaţia rusă este condusă de către consilierul de la Kremlin Vladimir Medinski, iar delegaţia ucraineană de către Ministrul ucrainean al Apărării Oleksiï Reznikov, care i-a parte la negocieri în uniformă militară kaki.

”Vă puteţi simţi în deplină siguranţă”, le-a spus, primindu-i, ministrul belarus de Externe Vladimir Makei.

Kievul subliniază că ”problema-cheie este un armistiţiu imediat şi retragerea trupelor (ruse) de pe teritoriul ucrainean”, a anunţat luni preşedinţia ucraineană.

Negocierile ruso-ucrainene au loc într-una dintre reşednţele preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, la fronrtiera belaruso-ucraineană, în regiunea Gomel, în apropiere de centrala nucelară avariată Cernobîl, care se află pe teritoriul ucrainean.

Ele au loc în timp ce ofensiva rusă, lansată la 24 februarie, se loveşte de rezistenţa armatei ucrainene, iar sancţiuni de o amploare fără precedent impuse către Occident zguduie economia rusă.

#negocieri #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom