Ce vor rușii, de fapt, de la negocierile cu ucrainenii. „Trebuie să aibă loc în tăcere”

Kremlinul refuză să-şi dezvăluie poziţia înaintea negocierilor cu Ucraina, potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov.

În timp ce Kievul cere un armistiţiu ”imedat” şi o retragere a trupelor ruse, potrivit preşedinţiei ucrainene.

”Nu voi anunţa poziţiile pe care le avem, etc. Negocierile trebuie să aibă loc în tăcere”, a declarat el în conferinţa sa de presă zilnică.

”Să lăsăm negociatorii să se instaleze”, a subliniat el.

”În fiecare oră în plus de război mor cetăţeni şi militari ucraineni. Ne-am înţeles să ajungem la un acord, dar el trebuie să fie în interesul ambelor părţi”, a declarat la televiziune negociatorul rus Vladimir Medinski, un consilier al Kremlinului.

Preşedintele rus Vladimir Putin a promis să ”demilitarizeze” şi să ”denazifice” Ucraina atunci când a lansat războiul şi a acuzat Kievul de orchestrarea unui pretins ”genocid” al rusofonilor.

Negocierile între Rusia şi Ucraina au început luni, în Belarus – primele între cele două ţări de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, lansată de Moscova, potrivit agenţiei oficiale belaruse de presă Belta.

Delegaţia rusă este condusă de către consilierul de la Kremlin Vladimir Medinski, iar delegaţia ucraineană de către Ministrul ucrainean al Apărării Oleksiï Reznikov, care i-a parte la negocieri în uniformă militară kaki.

”Vă puteţi simţi în deplină siguranţă”, le-a spus, primindu-i, ministrul belarus de Externe Vladimir Makei.

Kievul subliniază că ”problema-cheie este un armistiţiu imediat şi retragerea trupelor (ruse) de pe teritoriul ucrainean”, a anunţat luni preşedinţia ucraineană.

Negocierile ruso-ucrainene au loc într-una dintre reşednţele preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, la fronrtiera belaruso-ucraineană, în regiunea Gomel, în apropiere de centrala nucelară avariată Cernobîl, care se află pe teritoriul ucrainean.

Ele au loc în timp ce ofensiva rusă, lansată la 24 februarie, se loveşte de rezistenţa armatei ucrainene, iar sancţiuni de o amploare fără precedent impuse către Occident zguduie economia rusă.

#negocieri #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.