STUDIU iData// 90.2% din populația adultă din țară consumă carne sau mezeluri. Brandul preferat al moldovenilor

02 Mart. 2022, 14:36
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
02 Mart. 2022, 14:36 // Actual //  MD Bani

Compania Date Inteligente SRL, iData a realizat un sondaj business despre consumul populației. Potrivit datelor obținute, marea majoritate a populației adulte din Republica Moldova (90.2%) consumă carne sau mezeluri. Din numărul total de consumatori de carne și mezeluri, 31.8% consumă carne sau mezeluri zilnic sau aproape zilnic, 34.5% – de 3-5 ori pe săptămână, 14.6% – săptămânal, 14.7% – de 1 – 3 ori pe lună.

Top 5 branduri de produse carne sau mezeluri (în baza răspunsului deschis) de la care cel mai des consumatorii de carne sau mezeluri își fac achizițiile:

  • Rogob – 38.5%;
  • Carmez – 23.2%;
  • Avicola Floreni – 16.2%;
  • Pegas – 13.9%;
  • Filetti -13.7%.

De asemenea, potrivit sondajului, 41.1% din respondenți preferă să procure carne sau mezeluri de casă.

Preponderent, respondenții care au declarant că consumă carne sau mezeluri preferă carne sau mezeluri de proveniență locală – 99.4%, dintre care 64.4% au declarant că preferă carne sau mezeluri de casă și 32.5% – carne sau mezeluri fabricate în Moldova.

Doar 0.6% din consumatori preferă carne sau mezeluri produse peste hotare.

Top 7 branduri de carne sau mezeluri pe care consumatorii de carne sau mezeluri cel mai des le-au folosit în consum în ultimele 30 de zile sunt (în baza întrebărilor de tip Da/Nu, cu prezentarea unei liste de branduri:

  • Rogob – 47.1%;
  • Carmez – 35.7%;
  • Avicola Floreni – 26.6%;
  • Filetti – 26.6%;
  • Pegas – 24.5%;
  • Mezzelini – 17.0%;
  • Salamer – 15.9%.

Același sondaj arată că, cele mai preferate branduri de carne sau mezeluri sunt: (în baza unei întrebări cu o singură variantă de răspuns) Rogob – 24.9% din consumatori, Carmez – 9.8%, Pegas – 8.7%, Filetti – 7.5% și Avicola Floreni – 6.0%.

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.