Un afacerist rus i-a pus gând rău lui Vladimir Putin! Un milion de dolari pentru capul liderului rus

Un afacerist rus, Alex Konanykhin, este pregătit să ofere o recompensă de 1.000.000 de dolari pentru arestarea președintelui Vladimir Putin. Soarta Rusiei stă în mâinile ofițerilor militari. Acesta a cerut ca oamenii să-l caute și să-l facă să plătească pentru problemele provocate.

Unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri din Rusia, Alex Konanyhin, a transmis printr-o postare pe LinkedIn, că a pus în joc o recompensă de 1.000.000 de dolari pentru persoana care îl arestează pe Vladimir Putin. Acesta își dorește ca liderul de la Kremlin să plătească pentru daunele făcute.

„Promit să plătesc 1.000.000 de dolari ofiţerilor care, respectându-şi datoria constituţională, îl arestează pe Puțin că şi criminal de război, în conformitate cu legile ruse şi internaţionale”, a scris Alex Konanyhin, pe LinkedIn.

Acesta a mai declarat că Vladimir Putin nu merită să fie președintele Rusiei și încearcă prin toate puterile să-l oprească.

„Putin nu este preşedintele Rusiei, deoarece a ajuns la putere ca urmare a unei operaţiuni speciale de aruncare în aer a blocurilor din Rusia, apoi a încălcat Constituţia prin eliminarea alegerilor libere şi uciderea oponenţilor săi. (…) În calitate de etnic rus şi cetăţean rus, văd că este datoria mea morală să facilitez denazificarea Rusiei. Voi continua să ajut Ucraina în eforturile sale eroice de a rezista asaltului Hoardei lui Putin”, a mai adăugat omul de afaceri rus.

Postarea făcută de Alex Konanykhin pe LinkedIn a venit la pachet cu o imagine a lui Putin şi cuvintele „Căutat: viu sau mort. Vladimir Putin, pentru crime în masă”. Afaceristul a mai declarat că supușii liderului de la Kremlin s-au asigurat să-i șteargă mesajul de pe rețelele de socializare.

#cautat #atac #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.