Guvernul din Ucraina ar putea vinde NFT pentru a finanța războiul

Guvernul Ucrainei a declarat că va emite jetoane nefungibile (NFT) pentru a-și finanța armata, în timp ce aceștia apără țara împotriva invaziei ruse. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Mykhailo Fedorov pe Twitter.

De asemenea, Ucraina folosește vânzarea obligațiunilor de război pentru strângere de fonduri. În doar o săptămână, țara a strâns peste 200 de milioane de lire sterline din vânzarea obligațiunilor de război. Guvernul este, de asemenea, în discuții cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială cu privire la ajutorul de urgență, scrie BBC.

Într-un tweet, dl Fedorov a spus că NFT-urile vor fi lansate „în curând”.

After careful consideration we decided to cancel airdrop. Every day there are more and more people willing to help Ukraine to fight back the agression. Instead, we will announce NFTs to support Ukrainian Armed Forces soon. We DO NOT HAVE any plans to issue any fungible tokens

— Mykhailo Fedorov (@FedorovMykhailo) March 3, 2022

NFT-urile sunt active „unice” în lumea digitală, care pot fi cumpărate și vândute ca orice altă proprietate, dar care nu au o formă tangibilă proprie.

Tokenurile digitale pot fi considerate ca certificate de proprietate pentru active virtuale sau fizice.

Anunțul este cel mai recent semn că guvernul ucrainean adoptă activele digitale, în timp ce caută noi modalități de a strânge bani pentru a-și sprijini armata.

Marți, Ucraina a strâns 8,1 miliarde de grivne (270 de milioane de dolari) dintr-o licitație de obligațiuni de război. Fiecare obligațiune pe un an are o valoare nominală de 1.000 grivne ucrainene și oferea o rată a dobânzii de 11%.

Ministerul de Finanțe al țării a declarat: „Veniturile din obligațiuni vor fi folosite pentru a satisface nevoile Forțelor Armate ale Ucrainei”.

Tot în această săptămână, Banca Mondială și FMI au declarat că lucrează la un pachet de mai multe miliarde pentru Ucraina în următoarele luni. Între timp, milioane de dolari au fost dați efortului de război al Ucrainei prin donații anonime Bitcoin, potrivit analiștilor crypto.

Sâmbătă, contul oficial de Twitter al guvernului ucrainean a postat un mesaj: „Sunteți alături de poporul Ucrainei. Acum acceptăm donații de criptomonede. Bitcoin, Ethereum și USDT”.

A postat adrese pentru două portofele virtuale care au colectat 5,4 milioane de dolari în Bitcoin, Ether și alte monede în decurs de opt ore.

#armata #crypto #NFT #razboi #criptomonede #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi