Ministerul economiei în discuții cu mediul de afaceri. Companiile întâmpină dificultăți

În contextul crizei actuale, Ministrul economiei, Sergiu Gaibu și Directorul general al Agenției de Investiții, Stelian Manic, au avut o întâlnire cu reprezentanții mediului de afaceri. Unele companii, dependente de produse și materia primă din Ucraina și Federația Rusă, sau exportă mărfuri în aceste țări se confruntă cu dificultăți.

În cadrul reuniunii, participanții au analizat provocările cu care se confruntă mediul de afaceri din diferite sectoare în situația de criză. În urma discuțiilor, cei prezenți au stabilit necesitatea de comunicare sectorială pentru identificarea soluțiilor practice. Într-un final, au fost stabilite întrevederi pe domenii sectoriale dintre autoritățile de resort, reprezentanții mediului de afaceri și ai investitorilor străini.

Prezent la eveniment, Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu a încurajat propunerile venite din partea reprezentanților mediului de afaceri și a salutat efortul Agenției de Investiții de a intermedia discuțiile cu mediul de business și investitori.

„Este critic să asigurăm un flux de informații pentru a înțelege care sunt necesitățile în lanțurile valorice și cele logistice și de transportare a mărfurilor. Deja discutăm cu ministerele de resort pentru a organiza noi coridoare de transport al mărfurilor și soluționarea rapidă a reorientării fluxurilor comerciale. Avem deschidere internațională în acest sens și împreună cu voi vom stabili cele mai eficiente strategii de acțiune și comunicare pentru a asigura stabilitatea”, a menționat ministrul.

În cadrul întâlnirii, s-a discutat și despre posibilitățile de integrare a refugiaților ucraineni în câmpul muncii. Astfel, și-au exprimat deschiderea pentru specialiștii IT care vor să se angajeze în țara noastră.

„Ne bucurăm și apreciem că autoritățile au răspuns atât de rapid solicitărilor noastre. Suntem gata să oferim și locuri de muncă, și să susținem echipele de IT care au fost nevoite să plece din Ucraina”, a propus Marina Bzovaia, președinta Asociației companiilor private din domeniul TIC.

Directoarea IT Park Moldova, Natalia Donțu și Marcela Lozovanu, reprezentanta Asociației Patronale din Industria Ușoară (APIUS Moldova), la fel și-au exprimat disponibilitatea instituțiilor de a oferi suport în angajarea cetățenilor ucraineni.

#mediul de afaceri #materie primă #ministerul economiei #import #export #discutii #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.