Serbia interzice exportul de grâu, porumb, făină şi ulei

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a anunţat miercuri că Serbia interzice începând de joi, 10 martie, exportul de grâu, porumb, făină şi ulei, ca urmare a creşterii preţurilor şi a cererii acestor produse pe piaţa internaţională în urma războiului din Ucraina.

De asemenea, taxa pe combustibil se va reduce cu 20%, compensând astfel creşterea preţurilor acestora, ceea ce va implica o pierdere de 35 de milioane de euro pe lună pentru bugetul de stat.

Serbia, ţară candidată pentru aderarea la UE, nu s-a alăturat sancţiunilor europene împotriva Rusiei după invazia acesteia în Ucraina, Belgradul şi Moscova având în mod tradiţional relaţii apropiate. De asemenea, Serbia este aproape complet dependentă de gazul rusesc, iar compania rusă Gazprom deţine 51% din acţiunile societăţii petroliere sârbe NIS.

Și Bulgaria a decis să cumpere 1,1 milioane de tone de grâu de la producătorii locali pentru a asigura cererea internă. Această măsură nu înseamnă interzicerea exportului de cereale.

Bani.md amintește că, pe perioada stării de urgență, este interzis exportul de grâu și porumb.

#cresterea preturilor #serbia #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), condusă de Mihai Daraban, a anunțat vineri sprijinul pentru inițiativa prim-ministrului Marcel Ciolacu de a relua construcția canalului navigabil Dunăre-București. Această legătură strategică între Capitală și Portul Constanța, precum și alte orașe europene de pe Dunăre, revine în actualitate, în contextul războiului din Ucraina.

Proiectul canalului București-Dunăre, început în 1986, a fost finalizat în proporție de 60% până în 1989. Nicolae Ceaușescu și-a dorit finalizarea rapidă a lucrărilor, mobilizând unități de construcție din întreaga țară, cu excepția Bucureștiului, unde forța de muncă era concentrată pe șantierul Casei Poporului.

După Revoluție, muncitorii au abandonat utilajele pe șantier și s-au întors acasă, lăsând în urmă echipamente importate recent din Cehoslovacia și URSS, multe dintre acestea fiind ulterior vândute la fier vechi. Inginerul Chiriac Avădanei, care a proiectat „Magistrala Albastră“, a exprimat frustrarea față de abandonarea canalului, subliniind că proiectul nu a fost doar un moft comunist, ci avea rădăcini istorice datând din vremea lui Alexandru Ioan Cuza, primul proiect fiind realizat în 1882.

Realizarea canalului București-Dunăre ar crea o rută de transport ecologică, mult mai puțin poluantă decât transportul feroviar sau rutier. De asemenea, ar permite irigarea a 150.000 de hectare de teren. Prin acest canal, Bucureștiul ar deveni un port la Dunăre, conectat direct cu orașe precum Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt și Rotterdam.

Chiriac Avădanei estimează că finalizarea investiției ar necesita cinci ani de lucrări. CCIR susține că acest proiect ar aduce multiple avantaje economice și logistice, subliniind importanța lui strategică pentru dezvoltarea României și integrarea sa în rețelele de transport europene.