Alimente există! Sergiu Gaibu: Importurile din Rusia, Ucraina și Belarus pot fi acoperite „cu ușurință” din alte surse

Importurile acoperă o mare parte din consumul intern al Republicii Moldova. Câteva categorii de produse de bază erau importate preponderent din Rusia, Ucraina și Belarus. Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul economiei Sergiu Gaibu a vorbit despre ponderea importurilor de produse alimentare din aceste țări, până și după război.

Situația de până la război:

Crupe, griș, fulgi de ovăs – 50% din consum este acoperit din importuri, iar 93% ale importurilor provin din Rusia, Ucraina și Belarus.
Paste făinoase – 38% din consum este acoperit din importuri, 54% ale importurilor provin din Rusia, Ucraina și Belarus.
Unt – 34% din consum este acoperit din importuri, 78% ale importurilor provin din Rusia, Ucraina și Belarus.
Lapte și smântână – 11% din consum este acoperit din importuri, 41% ale importurilor provin din Rusia, Ucraina și Belarus.

Alte produse alimentare de bază provin în măsură mai mică din import, iar cotele importurilor din Rusia, Ucraina și Belarus sunt, luate împreună, sub 30 %.

Situația după război:

Potrivit ministrului economiei, la moment nu există datele despre volumul importurilor din Ucraina, Rusia și Belarus încă sunt colectate. De asemenea, Sergiu Gaibu a menționat că orice reducere a importurilor din est, poate fi acoperită „cu ușurință” din alte surse.

„Avem și producție locală, există și importuri din alte țări, deci aceste cote pot fi cu ușurință suplinite”, a spus Sergiu Gaibu. El a admis însă că ar putea fi nevoie ca unele produse să fie înlocuite parțial. „Poate să existe o ușoară schimbare în structură, spre exemplu hrișca, care este un produs preponderent important din Rusia și Ucraina, să fie necesar de înlocuit cu alte tipuri de crupe existente pe piață. Dar motive semnificative de îngrijorare nu sunt”, a spus ministrul.

De asemenea, autoritățile au început discuții cu firmele din domeniu. Acestea au făcut deja „comenzi majorate” din alte surse.

„Deci nu va fi nici o problemă în ceea ce privește asigurarea populației”, a spus ministrul Gaibu.

El a estimat că doar stocurile disponibile ar fi suficiente pentru o perioadă de la 25 de zile la 2 luni în funcție de produs.

Problema prețurilor

Războiul poate avea efecte asupra prețurilor la alimente pentru că fulgii de ovăs din Ucraina erau mai ieftini decât cei din alte părți, dar ministrul Gaibu crede că aceste efecte vor fi „ușoare”.

„Scumpirile care se înregistrează sunt cauzate în primul rând de fenomenul general de creștere a prețurilor la produsele alimentare, dar mai ales la energie la nivel global”, a mai explicat ministrul Gaibu.

Datele statistice adunate de guvern în ultimele luni mai arată că, în 2021, importurile din Federația Rusă în Republica Moldova au constituit 14,7%, jumătate fiind importuri de resurselor energetice. Importurile din Ucraina au constituit 9,3% din total, iar din Republica Belarus – 2%.

#importuri #produse alimentare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși Energocom a achiziționat în luna mai energie electrică la cel mai mic preț mediu ponderat din acest an, tarifele plătite de consumatori rămân neschimbate, iar ANRE tace. În timp ce autoritățile promit prețuri accesibile și siguranță energetică, realitatea din facturile oamenilor arată altceva.

Potrivit unui comunicat publicat de Energocom, în luna mai s-au cumpărat aproximativ 318.000 MWh de energie electrică, dintre care peste 72% provin din importuri. Prețul mediu ponderat a fost de 106,60 euro/MWh – cel mai mic din 2024. Cu toate acestea, ANRE nu a ajustat tarifele, menținând prețurile mari pentru consumatori.

„Oamenii nu sunt proști, știu să facă calcule. Toate aceste jocuri electorale cu tarifele pot avea un final nefast pentru guvernare”, a avertizat Alexandr Slusari, membru al Consiliului de Administrație al Energocom. El acuză direct ANRE de incompetență și lipsă de transparență: „Interesant cât timp cei de la ANRE își vor bate joc de consumatori și nu vor micșora tarifele la energia electrică?”

Detaliile despre sursele de achiziție arată o diversificare a livrărilor:

9,12% din energie a fost importată din România, la un preț preferențial;
37,63% au fost cumpărate prin contracte bilaterale cu furnizori externi;
25,96% au fost achiziționate de pe bursele OPCOM și BRM;
Din producția internă, CET-urile Chișinău și Bălți au asigurat doar 7,11% din necesar, iar sursele regenerabile 20,18%.

Prețul de achiziție nu include costurile de transport, logistică sau rezervare a capacităților de livrare, însă, chiar și așa, tarifele pentru populație ar trebui să fie mai mici, susțin specialiștii din domeniu.

În timp ce Energocom declară că „muncește 24/7 cu diligență enormă pentru aprovizionarea țării cu energie electrică fără întreruperi și la prețuri accesibile”, rămâne neclar de ce ANRE nu reflectă aceste scăderi în tarifele finale.

Slusari atrage atenția asupra riscului politic al acestei situații: „Ne jucăm cu nervii oamenilor, iar asta poate exploda electoral”.

În prezent, consumatorii casnici achită 16,74 lei/m³ pentru gazele naturale. în ceea ce privește energia elecctrică, 4,10 lei/kWh pentru curentul furnizată de Premier Energy, dar cu o compensație aplicată, consumatorii plătesc efectiv 2,34 lei/kWh până la finalul anului. 4,68 lei/kWh achită consumatorii pentru energia furnizată de FEE Nord (în nordul țării), tarif compensat la 2,84 lei/kWh.