Alimente există! Sergiu Gaibu: Importurile din Rusia, Ucraina și Belarus pot fi acoperite „cu ușurință” din alte surse

Importurile acoperă o mare parte din consumul intern al Republicii Moldova. Câteva categorii de produse de bază erau importate preponderent din Rusia, Ucraina și Belarus. Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul economiei Sergiu Gaibu a vorbit despre ponderea importurilor de produse alimentare din aceste țări, până și după război.

Situația de până la război:

Crupe, griș, fulgi de ovăs – 50% din consum este acoperit din importuri, iar 93% ale importurilor provin din Rusia, Ucraina și Belarus.
Paste făinoase – 38% din consum este acoperit din importuri, 54% ale importurilor provin din Rusia, Ucraina și Belarus.
Unt – 34% din consum este acoperit din importuri, 78% ale importurilor provin din Rusia, Ucraina și Belarus.
Lapte și smântână – 11% din consum este acoperit din importuri, 41% ale importurilor provin din Rusia, Ucraina și Belarus.

Alte produse alimentare de bază provin în măsură mai mică din import, iar cotele importurilor din Rusia, Ucraina și Belarus sunt, luate împreună, sub 30 %.

Situația după război:

Potrivit ministrului economiei, la moment nu există datele despre volumul importurilor din Ucraina, Rusia și Belarus încă sunt colectate. De asemenea, Sergiu Gaibu a menționat că orice reducere a importurilor din est, poate fi acoperită „cu ușurință” din alte surse.

„Avem și producție locală, există și importuri din alte țări, deci aceste cote pot fi cu ușurință suplinite”, a spus Sergiu Gaibu. El a admis însă că ar putea fi nevoie ca unele produse să fie înlocuite parțial. „Poate să existe o ușoară schimbare în structură, spre exemplu hrișca, care este un produs preponderent important din Rusia și Ucraina, să fie necesar de înlocuit cu alte tipuri de crupe existente pe piață. Dar motive semnificative de îngrijorare nu sunt”, a spus ministrul.

De asemenea, autoritățile au început discuții cu firmele din domeniu. Acestea au făcut deja „comenzi majorate” din alte surse.

„Deci nu va fi nici o problemă în ceea ce privește asigurarea populației”, a spus ministrul Gaibu.

El a estimat că doar stocurile disponibile ar fi suficiente pentru o perioadă de la 25 de zile la 2 luni în funcție de produs.

Problema prețurilor

Războiul poate avea efecte asupra prețurilor la alimente pentru că fulgii de ovăs din Ucraina erau mai ieftini decât cei din alte părți, dar ministrul Gaibu crede că aceste efecte vor fi „ușoare”.

„Scumpirile care se înregistrează sunt cauzate în primul rând de fenomenul general de creștere a prețurilor la produsele alimentare, dar mai ales la energie la nivel global”, a mai explicat ministrul Gaibu.

Datele statistice adunate de guvern în ultimele luni mai arată că, în 2021, importurile din Federația Rusă în Republica Moldova au constituit 14,7%, jumătate fiind importuri de resurselor energetice. Importurile din Ucraina au constituit 9,3% din total, iar din Republica Belarus – 2%.

#importuri #produse alimentare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.