Sute de zboruri anulate în Germania: Personalul de securitate a intrat în grevă. Vor salarii mai mari

Companiile aeriene au anulat luni sute de zboruri spre şi dinspre aeroporturile din Germania, din cauza unei greve a personalului de securitate de la punctele de control, în contextul unei dispute salariale, transmite Reuters.

Zborurile s-au anulat după ce personalul de securitate a decis să intre luni în grevă timp de o zi pe mai multe aeroporturi din Germania, inclusiv cele de la Duesseldorf, Koln/Bonn şi Berlin. De asemenea, personalul a programat greve pentru ziua de marţi, la alte aeroporturi precum cele de la Frankfurt şi Hamburg.

Conducerea aeroportului din Duesseldorf a informat că 160 de zboruri programate pentru ziua de luni au fost anulate, adică mai mult de jumătate din cele 290 de aterizări şi decolări care urmau să aibă loc luni, scrie Agerpres.

În cazul aeroportului de la Koln/Bonn, 94 dintre cele 136 de zboruri programate pentru ziua de luni au fost anulate, a informat conducerea aeroportului.

Pagina de Internet a aeroportului de la Berlin arată, de asemenea, că multe zboruri sunt anulate.

În ceea ce priveşte ziua de marţi, niciun pasager nu va putea să efectueze operaţiunile de îmbarcare la aeroportul din Frankfurt, exceptând pasagerii care sunt în tranzit, a precizat societatea Fraport, operatorul celui mai mare aeroport din Germania. Conform calendarului iniţial, aproximativ 770 de decolări şi aterizări erau programate pentru ziua de marţi, ceea ce ar fi însemnat aproximativ 80.000 de pasageri, potrivit Fraport.

Sindicatul Verdi cere angajatorilor să majoreze salariile pentru personalul de securitate de la punctele de control, cu cel puţin un euro pe oră pentru următoarele 12 luni, iar angajaţii din diferitele părţi ale Germaniei să câştige acelaşi salariu.

În replică, Asociaţia Federală a Companiilor de Securitate Aeriană din Germania (BDLS) a apreciat că solicitările sindicatului Verdi înseamnă o majorare de până la 40% şi sunt „utopice”.

Următoarea rundă de negocieri salariale este programată pentru zilele de miercuri şi joi, au precizat cele două părţi.

#personal de securitate #salariu #zboruri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.