Cum poate fi înlăturat Putin de la putere? Trei nume care îl pot înlocui la Kremlin

După ce războiul din Ucraina nu a dat rezultatele scontate de Rusia, iar economia sa începă să fie zguduită de sancțiunile occidentale, fotoliul lui Vladimir Putin pare că începe să se clatine. Cum este greu de imaginat că președintele și-ar putea da demisia, analiștii vorbesc despre o posibilă lovitură de stat care s-ar petrece la Kremlin.

Putin este pregătit să lupte pentru viața sa, după ce timp de 22 de ani el a fost singura constantă a politicii ruse. Nu este de mirare că oamenii se gândesc mult mai intens nu numai la o Rusie fără Putin, ci și la modul cum s-ar putea realiza acest lucru, potrivit The Telegraph.

Cea mai extremă opțiune pe care unii experții din Occident o discută este perspectiva unui asasinat. Dar acest lucru este puțin probabil, deoarece măsurile de securitate din jurul președintelui Vladimir Putin sunt masive și complexe.

În istorie, Țarul Nicolae al II-lea a fost ucis în mod infam de bolșevici. Ultimul conducător rus asasinat a fost țarul Alexandru al II-lea., cu peste 140 de ani în urmă.

Un zvon fantezist a circulat, prin care Serghei Șoigu ar plănui o lovitură de stat. Cu siguranță, singurele două instituții din Rusia care l-ar putea îndepărtat pe Putin de la putere ar fi Serviciile de securitate și armata.

Șoigu, în vârstă de 66 de ani, este actualul ministru al Apărării, dar el nu a fost militar, ci inginer. El este în actuala funcție încă din anul 2012, reușind să promoveze reforma în armată și să câștige loialitatea soldaților și generalilor deopotrivă. Este singura figură care și-a făcut loc în cercul interior al lui Putin, fără să fie un vechi prieten al acestuia, din KGB sau de pe vremea când el era la St. Petersburg.

Șoigu ar putea fi genul de om puternic priceput, care l-ar putea da la o parte pe Putin, consideră publicația citată. Alte figuri cheie ar putea fi Alexander Bortnikov, directorul FSB, serviciul de securitate și Viktor Zolotov, comandantul Gărzii Naționale, însă ei nu par niște candidați credibili.

Un alt nume vehiculat care ar putea ajunge la Kremlin este cel al lui Mikhail Mishustin, 56 de ani, actualul prim-ministru al Rusiei. El este în funcție din ianuarie 2020 și ar fi prima persoană care ar fi desemnată președinte interimar, până la noi alegeri, conform constituției, în cazul în care se întâmplă ceva cu Putin. El ar putea fi alegerea evidentă pentru un succesor tehnocrat în fruntea țării, dar nu a fost în centrul puterii de mult timp, pentru a-și construi o rețea de aliați și apropiați.

O altă figură ce ar putea prelua frâiele puterii la Kremlin este Dmitry Medvedev, 56 de ani, singurul politician rus modern care a fost atât prim-ministru, cât și președinte al Rusiei.

Dar, în ultima vreme el ocupă o funcție mai degrabă onorifică, de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei. El ar putea fi din nou președinte, dacă alte figuri mai puternice nu și-ar dori să preia fotoliul de la Kremlin.

În orice caz, oricine îi va succeda lui Putin va trebui probabil să fie o figură diferită și chiar de tranziție pentru Rusia, modelată nu doar de vremurile grele cu care se confruntă Moscova, ci și de generația politică în ascensiune.

Putin are 69 de ani, iar mulți din apropiații săi sunt de aceeași generație de vârstă sau chiar mai bătrâni. Ei reprezintă ultimele elite provenite din fosta Uniune Sovietică.

#sfârșit #fotoliu #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom