Sume record pentru cheltuieli militare. Ce buget a alocat Germania pentru armată în 2022

Se pare că războiul din Ucraina dă se gândit autorităților din Germania. Țara intenționează să aloce sume record pentru armată chiar pentru 2022. Un proiect de buget în acest sens urmează să fie prezentat luni, care, ulterior va fi dezbătut în Parlament în zilele următoare.

Astfel, proiectul prevede pentru anul 2022 suma de 50 de miliarde de euro pentru cheltuielile militare. Conform unei surse guvernamentale, citate de AFP, suma reprezintă „un record”. Acestei sume i se adaugă un fond special de 100 de miliarde de euro constituit din 2022, care va fi utilizat pe parcursul mai multor ani.

Pentru comparație, în 2018, Germania a alocat doar 38,8 miliarde de euro, sume ce au crescut progresiv, ajungând la aproape 47 de miliarde de euro anul trecut.

Cancelarul Olaf Scholz a anunţat un buget excepţional de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei şi obiectivul de a depăşi 2% din PIB pentru forţele militare după invazia rusă din Ucraina, care a reprezentat un șoc pentru întreaga lume.

În plus, anunţul creşterii acestui buget, marcat de ani de sub-investiţii, a venit şi după doi ani de pandemie de coronavirus ce au necesitat un sprijin public important pentru economie.

Astfel, pentru 2022, guvernul de coaliţie dintre social-democraţi, ecologişti şi liberali mizează pe o datorie de 99,7 miliarde de euro – faţă de 215,4 miliarde în 2021 -, dar această sumă ar putea creşte în măsura în care Berlinul „lucrează în prezent la un program suplimentar menit să atenueze consecinţele economice ale războiului din Ucraina”, au indicat surse din Ministerul de Finanţe de la Berlin.

Acest plan ar putea presupune o scădere imediată a preţului la combustibil pentru automobilişti, care ar urma să fie compensat de stat, au afirmat în weekend media germane, citând surse guvernamentale, dar fără a preciza sume.

Guvernul german contează pe de altă parte pe o revenire la rigurozitate bugetară din 2023, cu un nivel de îndatorare de doar 7,5 miliarde euro.

#cheltuieli de război #2022 #buget #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Philip Morris International a prezentat Raportul Integrat pentru anul 2023 care demonstrează o creștere semnificativă pe segmentul produselor fără fum. În cadrul unei conferințe la Paris, vicepreședintele Comunicare Globală PMI, Tommaso Di Giovani, a declarat că, în 2023, veniturile companiei provenite din vânzarea produselor fără fum au constituit 36.4%. El a precizat că cea mai bună performanță a fost înregistrată pe 25 de piețe, unde ponderea produselor fără fum în venituri a depășit 50 la sută, scrie InfoMarket.

PMI estimează că la nivel mondial sunt aproximativ 33 de milioane de utilizatori adulți ai produselor lor fără fum, inclusiv 28,6 milioane de utilizatori de dispozitive de încălzire a tutunului. Produsele sunt disponibile pe 84 de piețe din întreaga lume.

Ungaria, Lituania, Portugalia, Grecia și Slovacia se disting ca având cele mai mari cote de piață pentru produsele fără fum. O cotă de piață înaltă a acestor produse sunt raportate, de asemenea, în Republica Cehă, Italia și România.

„Aceste rezultate demonstrează că ne aflăm pe drumul corect spre un viitor fără fum”, spune Tommaso Di Giovanni. „Majoritatea investițiilor noastre sunt concentrate în Europa, ceea ce arată importanța acestei regiuni pentru noi. Am început transformarea unităților noastre de producție din Europa, iar acum 7 dintre cele 11 fabrici specializate în producerea tutunului pentru încălzire se află în UE, cele mai mari investiții fiind în fabricile din Otopeni (România) și Bologna (Italia)”, a mai spus Tommaso Di Giovanni.

Acesta a declarat că, în ultimii ani, PMI a investit aproximativ $12,5 miliarde în dezvoltarea și cercetarea produselor fără fum, urmând obiectivul de a dezvolta alternative mai puțin nocive la fumatul tradițional.

Vorbind despre reglementare, Di Giovanni remarcă faptul că disponibilitatea produselor fără fum și accesul la informațiil despre acestea poate contribui la reducerea ratei fumatului. Un exemplu de politică eficientă este în Suedia, unde popularitatea snusului, un produs fără fum de uz oral, a transformat Suedia în țara cu cea mai mică incidență a cancerului pulmonar din Europa.

„Acolo unde produsele fără fum sunt interzise, iar țigările tradiționale domină piața, observăm mai puține schimbări pozitive în statisticile privind rata fumatului”, a conchis el. De exemplu, în Turcia, Olanda și Brazilia, unde vânzarea produselor fără fum este interzisă, rata fumatului a rămas practic neschimbată în ultimii ani.

În schimb, țările care asigură acces la alternative fundamentate științific, au înregistrat o scădere semnificativă a ratei fumatului. De exemplu, în Suedia, între 2014 și 2022, rata fumatului a scăzut cu 50%, în Noua Zeelandă cu 48%, în Japonia cu 33% și în Regatul Unit cu 29%.

„Acest lucru confirmă importanța inovațiilor și a unei reglementări echilibrate în atingerea obiectivelor de sănătate publică pentru reducerea fumatului”, subliniază Di Giovanni. El mai precizat că politica Suediei de a deveni o „țară fără fum” până în 2025 este un exemplu de strategie de succes în această direcție.

Vicepreședintele Comunicare Globală PMI a declarat că, având în vedere tendințele actuale, Philip Morris International continuă să-și dezvolte produsele fără fum, cu scopul de a oferi fumătorilor adulți o alternativă mai puțin nocivă.

Rezultatele din 2023 subliniază progresul companiei în implementarea strategiei de reducere a riscurilor asociate fumatului și confirmă angajamentul PMI către un viitor fără fum, ceea ce, într-un final, ar putea aduce schimbări semnificative în domeniul sănătății publice la nivel global.

#PMI #produse fara fum #raport