Spania trimite rachete ucrainenilor ca să spulbere tancurile lui Putin. 70% din exporturile de armanent, destinate NATO

Armele depozitate la 90 de kilometri de granița cu Polonia sunt deja distribuite în rândul armatei ucrainene. În prima jumătate a anului trecut, principalii cumpărători de arme din Spania au fost partenerii NATO. Armele pe care le trimite Spania sunt de calibru mic, iar cele pe care le va trimite dacă Ucraina o va cere vor fi similare, în principiu, conform publicației Cadena Ser.

Statul spaniol a trimis în principal sisteme antitanc. 1.370 de proiectile pentru sistemele Alcotán 100 și C-90, similare celor pe care le trimit Italia și Germania. Ele lucrează împotriva armurii și sunt foarte utile în lupta urbană, pentru care se pregătește rezistența ucraineană din Kiev și Irpin. Trag grenade de 90 mm și sunt acționate de umăr fără nicio platformă în mișcare.

Ministerul Apărării din Spania a trimis și mitraliere ușoare care sunt folosite în Forțele Aeriene și Garda Civilă. Sunt de model Ameli şi au o autonomie de un kilometru. În plus, comanda include 700.000 de cartușe cu diverse muniții pentru arme lungi, ușoare și grele.

Armele au fost depozitate la 90 de kilometri de granița cu Polonia într-un fel de depozit logistic. Autoritățile ucrainene s-au deplasat acolo pentru a le transporta la graniță și pentru a le introduce pe teritoriul ucrainean. Potrivit unor surse militare, cele două loturi care au fost trimise în doar o săptămână sunt deja distribuite în rândul armatei ucrainene.

Exporturile de arme spaniole au ajuns la 1.633,9 milioane de euro în prima jumătate a anului 2021, potrivit raportului transmis Congresului Deputaților de către Secretarul de Stat pentru Comerț, care este cel care îl întocmește.

În această perioadă, 68,9% din exporturile de arme spaniole au fost direcționate către partenerii NATO. 30,4% au fost distribuite în 51 de țări, în principal în Franța, Regatul Unit și Australia. Majoritatea vânzărilor către Franța sunt pentru avioane de transport, în timp ce cele către Marea Britanie sunt pentru vehicule blindate Ajax.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#rachete #Spania #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija arată că piața importurilor de KAS-32 (amestec carbamidă-azotat de amoniu) din Republica Moldova a trecut printr-o consolidare accentuată în 2025, cu o concentrare puternică atât la nivel geografic, cât și la nivelul operatorilor interni.

În 2025, Moldova a importat 19 mii tone de KAS-32 în valoare totală de 132,3 milioane lei, la un preț mediu de 6.962 lei pe tonă. Structura importurilor a fost puternic sezonieră, cu două vârfuri clare: primul trimestru și ultimul trimestru al anului.

Doar lunile ianuarie și martie au generat împreună aproape 59% din volumul anual. În ianuarie au fost importate 5,6 mii tone la un preț de 5.979 lei/tonă, cel mai mic din an, iar în martie – 5,5 mii tone la 6.325 lei/tonă. În schimb, perioada aprilie–iunie a înregistrat zero importuri, ceea ce reflectă acoperirea necesarului prin stocurile formate anterior.

În toamnă, importurile au revenit în forță: trimestrul IV (octombrie–decembrie) a asigurat 39% din volumul anual și aproape 46% din valoarea totală. În această perioadă, însă, prețurile au urcat până la 8.320 lei/tonă în octombrie, cu 35–39% peste nivelurile din începutul anului. Analiza evidențiază clar efectul de volum: achizițiile mari din primul trimestru au beneficiat de cele mai mici prețuri.

Geografic, piața este dominată categoric de Rusia. În 2025, din Federația Rusă au fost importate 11,3 mii tone, în valoare de 69,9 milioane lei, ceea ce reprezintă 59,6% din volum și 52,8% din valoarea totală. Prețul mediu al produsului rusesc a fost de 6.165 lei pe tonă – cu 11,4% sub media pieței și cu până la 35% mai mic decât ofertele din unele state europene.

Pe locul doi se află Ucraina, cu 3,6 mii tone (19,1% din volum), la un preț mediu de 7.970 lei/tonă, cu aproape 30% mai scump decât produsul rusesc. Bulgaria, Polonia și alte state din UE au livrat volume mai mici, la prețuri între 8.200 și 8.350 lei/tonă, formând un segment premium al pieței. În total, țările fostului spațiu CSI au asigurat 79% din volumul importurilor.

La nivelul companiilor importatoare, piața este și mai concentrată. Șase operatori au realizat toate importurile, iar liderul absolut este Fertistream-Trm SRL, care a adus 11 mii tone – 57,9% din total. Compania lucrează exclusiv cu Rusia și a obținut cel mai mic preț mediu din piață – 6.131 lei/tonă.

Carvidon-Trade SRL, al doilea jucător, a importat 3,2 mii tone la un preț de 8.212 lei/tonă, lucrând cu Bulgaria, Polonia și parțial Rusia. Fertilink Trading SRL și Fenix Agro SRL sunt orientate exclusiv spre Ucraina, cu prețuri apropiate de 8.000 lei/tonă. Diferența de preț dintre liderul pieței și operatorii mici ajunge la 25–34%, reflectând avantajele volumelor mari și puterea de negociere.

Analiza concluzionează că piața KAS-32 din Moldova este matură, concentrată și puternic dependentă de furnizorii din Est, în special de Rusia. Avantajul competitiv al produsului rusesc este clar determinat de preț, însă această structură creează o vulnerabilitate strategică. O eventuală diversificare spre furnizori europeni ar însemna, inevitabil, costuri mai mari pentru fermieri.

Pentru 2026, evoluțiile vor depinde de prețul gazului pe piețele internaționale, stabilitatea relațiilor comerciale cu Rusia și Ucraina, precum și de capacitatea operatorilor de a menține contracte avantajoase pe termen lung.