Invest Moldova Dialog Pro-Business: Discuții dintre companiile din automotive, electronică și Guvern

19 Mart. 2022, 08:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Mart. 2022, 08:30 // Actual //  bani.md

Piața automotive, care reprezintă 15% din exportul Republicii Moldova, se confruntă acum cu dificultăți în principal determinate de ruperea lanțurilor logistice. Având în vedere premisele pentru dezvoltarea domeniului în Republica Moldova, dar și provocările apărute, Invest Moldova a lansat dialogul dintre oamenii de afaceri și autorități.

„Un dialog constructiv între mediul de afaceri și guvern este extrem de important. Ne dorim ca toate sectoarele importante din economia Moldovei să fie prezente și să își spună problemele și cum guvernul ar putea să le ajute pe termen scurt și lung”, a declarat Directorul General al Agenției de Investiții „Invest Moldova”, Stelian Manic.

Sectorul automotive este unul important pentru industria moldovenească cu o pondere de 49% din totalul producției industriale și 15% din exporturile țării.

„Din cauza războiului din țara vecină au apărut foarte multe probleme logistice, iar lipsa sub-componentelor din Rusia și Ucraina a generat sistarea activității în Europa a unui șir de producători. Printre aceștia se numără Mercedes, BMW, Porsche. Toți spun că volumele de lucru au fost reorientate preponderent în țările de reședință ale companiilor. Este analizată posibilitatea relocării în Serbia și Macedonia sau Tunisia și Maroc, unde forța de muncă este mai ieftină de două ori față de cea din Moldova”, a explicat Marin Ciobanu, administratorul ZEL Bălți.

Guido Meinelt, directorul Draexlmaier Automotive susține că Republica Moldova are un avantaj – siguranța investiției.

„Este foarte important să ai un suport anumit atunci când ești într-o țară străină. Ne dorim ca această formulă de activitate să fie păstrată în continuare. (…) Procedurile vamale sper să fie la fel de rapide cum sunt în prezent. Dacă avantajele pe care le avem azi nu vor fi perturbate va veni și timpul când vom atrage și alți investitori. Din păcate cine a investit în Ucraina a mizat greșit or, noi am făcut o alegere corectă”.

Conflictul din Ucraina a afectat și industria electronică, care se confruntă cu tergiversări ale plăților, contracte suspendate și logistica perturbată. Tradiția fabricării de echipamente electronice în Moldova este prezentă de decenii, țara noastră fiind cunoscută ca al treilea cel mai mare furnizor de echipamente electronice printre țările din fosta Uniune Sovietică.

Astăzi, cu peste 170 de companii și 16.000 de angajați, industria electronică este una dintre cele mai promițătoare sectoare industriale din țară în ceea ce privește contribuția la PIB, generarea de locuri de muncă și atragerea ISD.

Vitalie Eșanu, președintele Asociației companiilor din domeniul electronic susține că businessul din acest sector se confruntă cu un șir de probleme urmare a războiului din Ucraina.

„Logistica este la pământ, la care se mai adaugă deprecierea monedei din Rusia, Ucraina, Belarus și deconectarea de la SWIFT a băncilor din Rusia și Belarus, iar acest lucru întârzie plățile”, susține Eșanu

„Dialog Pro-Business” a fost lansată pe data de 10 martie 2022 și reprezintă platforme de discuții cu fiecare sector în parte, axate pe identificarea potențialelor soluții și elaborarea unui plan de acțiuni care să implice toate instituțiile relevante.

 

 

 

 

 

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.