Invest Moldova Dialog Pro-Business: Discuții dintre companiile din automotive, electronică și Guvern

Piața automotive, care reprezintă 15% din exportul Republicii Moldova, se confruntă acum cu dificultăți în principal determinate de ruperea lanțurilor logistice. Având în vedere premisele pentru dezvoltarea domeniului în Republica Moldova, dar și provocările apărute, Invest Moldova a lansat dialogul dintre oamenii de afaceri și autorități.

„Un dialog constructiv între mediul de afaceri și guvern este extrem de important. Ne dorim ca toate sectoarele importante din economia Moldovei să fie prezente și să își spună problemele și cum guvernul ar putea să le ajute pe termen scurt și lung”, a declarat Directorul General al Agenției de Investiții „Invest Moldova”, Stelian Manic.

Sectorul automotive este unul important pentru industria moldovenească cu o pondere de 49% din totalul producției industriale și 15% din exporturile țării.

„Din cauza războiului din țara vecină au apărut foarte multe probleme logistice, iar lipsa sub-componentelor din Rusia și Ucraina a generat sistarea activității în Europa a unui șir de producători. Printre aceștia se numără Mercedes, BMW, Porsche. Toți spun că volumele de lucru au fost reorientate preponderent în țările de reședință ale companiilor. Este analizată posibilitatea relocării în Serbia și Macedonia sau Tunisia și Maroc, unde forța de muncă este mai ieftină de două ori față de cea din Moldova”, a explicat Marin Ciobanu, administratorul ZEL Bălți.

Guido Meinelt, directorul Draexlmaier Automotive susține că Republica Moldova are un avantaj – siguranța investiției.

„Este foarte important să ai un suport anumit atunci când ești într-o țară străină. Ne dorim ca această formulă de activitate să fie păstrată în continuare. (…) Procedurile vamale sper să fie la fel de rapide cum sunt în prezent. Dacă avantajele pe care le avem azi nu vor fi perturbate va veni și timpul când vom atrage și alți investitori. Din păcate cine a investit în Ucraina a mizat greșit or, noi am făcut o alegere corectă”.

Conflictul din Ucraina a afectat și industria electronică, care se confruntă cu tergiversări ale plăților, contracte suspendate și logistica perturbată. Tradiția fabricării de echipamente electronice în Moldova este prezentă de decenii, țara noastră fiind cunoscută ca al treilea cel mai mare furnizor de echipamente electronice printre țările din fosta Uniune Sovietică.

Astăzi, cu peste 170 de companii și 16.000 de angajați, industria electronică este una dintre cele mai promițătoare sectoare industriale din țară în ceea ce privește contribuția la PIB, generarea de locuri de muncă și atragerea ISD.

Vitalie Eșanu, președintele Asociației companiilor din domeniul electronic susține că businessul din acest sector se confruntă cu un șir de probleme urmare a războiului din Ucraina.

„Logistica este la pământ, la care se mai adaugă deprecierea monedei din Rusia, Ucraina, Belarus și deconectarea de la SWIFT a băncilor din Rusia și Belarus, iar acest lucru întârzie plățile”, susține Eșanu

„Dialog Pro-Business” a fost lansată pe data de 10 martie 2022 și reprezintă platforme de discuții cu fiecare sector în parte, axate pe identificarea potențialelor soluții și elaborarea unui plan de acțiuni care să implice toate instituțiile relevante.

#pro business #dialog #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.