Invest Moldova Dialog Pro-Business: Discuții dintre companiile din automotive, electronică și Guvern

Piața automotive, care reprezintă 15% din exportul Republicii Moldova, se confruntă acum cu dificultăți în principal determinate de ruperea lanțurilor logistice. Având în vedere premisele pentru dezvoltarea domeniului în Republica Moldova, dar și provocările apărute, Invest Moldova a lansat dialogul dintre oamenii de afaceri și autorități.

„Un dialog constructiv între mediul de afaceri și guvern este extrem de important. Ne dorim ca toate sectoarele importante din economia Moldovei să fie prezente și să își spună problemele și cum guvernul ar putea să le ajute pe termen scurt și lung”, a declarat Directorul General al Agenției de Investiții „Invest Moldova”, Stelian Manic.

Sectorul automotive este unul important pentru industria moldovenească cu o pondere de 49% din totalul producției industriale și 15% din exporturile țării.

„Din cauza războiului din țara vecină au apărut foarte multe probleme logistice, iar lipsa sub-componentelor din Rusia și Ucraina a generat sistarea activității în Europa a unui șir de producători. Printre aceștia se numără Mercedes, BMW, Porsche. Toți spun că volumele de lucru au fost reorientate preponderent în țările de reședință ale companiilor. Este analizată posibilitatea relocării în Serbia și Macedonia sau Tunisia și Maroc, unde forța de muncă este mai ieftină de două ori față de cea din Moldova”, a explicat Marin Ciobanu, administratorul ZEL Bălți.

Guido Meinelt, directorul Draexlmaier Automotive susține că Republica Moldova are un avantaj – siguranța investiției.

„Este foarte important să ai un suport anumit atunci când ești într-o țară străină. Ne dorim ca această formulă de activitate să fie păstrată în continuare. (…) Procedurile vamale sper să fie la fel de rapide cum sunt în prezent. Dacă avantajele pe care le avem azi nu vor fi perturbate va veni și timpul când vom atrage și alți investitori. Din păcate cine a investit în Ucraina a mizat greșit or, noi am făcut o alegere corectă”.

Conflictul din Ucraina a afectat și industria electronică, care se confruntă cu tergiversări ale plăților, contracte suspendate și logistica perturbată. Tradiția fabricării de echipamente electronice în Moldova este prezentă de decenii, țara noastră fiind cunoscută ca al treilea cel mai mare furnizor de echipamente electronice printre țările din fosta Uniune Sovietică.

Astăzi, cu peste 170 de companii și 16.000 de angajați, industria electronică este una dintre cele mai promițătoare sectoare industriale din țară în ceea ce privește contribuția la PIB, generarea de locuri de muncă și atragerea ISD.

Vitalie Eșanu, președintele Asociației companiilor din domeniul electronic susține că businessul din acest sector se confruntă cu un șir de probleme urmare a războiului din Ucraina.

„Logistica este la pământ, la care se mai adaugă deprecierea monedei din Rusia, Ucraina, Belarus și deconectarea de la SWIFT a băncilor din Rusia și Belarus, iar acest lucru întârzie plățile”, susține Eșanu

„Dialog Pro-Business” a fost lansată pe data de 10 martie 2022 și reprezintă platforme de discuții cu fiecare sector în parte, axate pe identificarea potențialelor soluții și elaborarea unui plan de acțiuni care să implice toate instituțiile relevante.

#pro business #dialog #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.