Frisoane la Moscova! România își arată disponibilitatea de a construi pe teritoriul său un depozit de gaze Moldovei

România cere Uniunii Europene mai mult sprijin pentru Republica Moldova, atât pentru a face față valului de refugiați de război din Ucraina, cât și în perspectiva aderării la UE. România este dispusă să participe la securitatea energetică a Moldovei prin construirea unui depozit de gaze pe teritoriul României, a declarat luni ministrul de Externe Bogdan Aurescu. Șeful diplomației române a mai spus, înaintea întâlnirii miniștrilor de Externe din UE, că sancțiunile împotriva Rusiei trebuie crescute, în paralel cu combaterea propagandei și dezinformării dinspre Moscova.

România sprijină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, alături de ucraina și Georgia, iar țara noastră este dispusă să contribuie la securitatea energetică a Moldovei, prin construirea unui depozit de gaze pe teritoriul nostru.

„În același timp, trebuie să discutăm despre perspectiva europeană a Republicii Moldova. România sprijină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, nu doar a Ucrainei și a Georgiei. Toate cele trei țări merită calitatea de stat membru în familia europeană, iar aceasta nu este doar o solicitare circumstanțială venită din partea Republicii Moldova, de exemplu. Conducerea de la Chișinău este foarte angajată în ceea ce privește procesul de reformă, procesul de reformă democratică și drumul european.

Aștept așadar cu interes discuția cu ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, domnul Nicu Popescu. Este necesar să ajutăm Republica Moldova și în ceea ce privește securitatea energetică și lucrăm împreună cu ei pentru a identifica surse alternative de energie. Avem disponibilitatea de a găzdui, în depozitele noastre, gaz din Republica Moldova, și de a construi, pe termen mediu, un depozit de gaz al Republicii Moldova pe teritoriul României”, a explicat Bogdan Aurescu.

În acest context, România sprijină organizarea, pe 5 aprilie, la Berlin, împreună cu Germania și Franța, a unei Conferințe de sprijin pentru Republica Moldova, cu scopul creării unei Platforme de Sprijin („Moldova Support Platform”) și de a încuraja acordarea de mai mult ajutor acestei țări, a mai precizat Aurescu.

Republica Moldova este dependentă de gazul rusesc, iar Moscova folosește metanul drept armă de șantaj.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depozit #gaz #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.