Marile companii care nu au ținut cont de sancțiunile Occidentului și continuă să activeze în Rusia

Multe companii străine și occidentale au început să-și sisteze sau să își suspende vânzarea produselor în Rusia după izbucnirea războiului din Ucraina și impunerea sancțiunilor internaționale Rusiei. De la începutul invaziei Ucrainei, peste 450 de companii și-au anunțat retragerea din Rusia, dar unele companii au continuat să opereze în Rusia fără a fi descurajate, arată datele Yale School of Management.

Conceptualizată inițial ca o simplă listă a companiilor care se retrag, versus „lista celor care rămân”, noua listă de companii cuprinde acum cinci categorii:

1) RETRAGERE – Companiile care opresc complet angajamentele rusești/ies din Rusia;

Găsim aici companii precum: Accenture, Avery Dennison, Baker Tilly, BBDO, Bryan Cave, BlackRock, Bolt, BP, British American Tobacco, Cummins, Daimler, Dentsu International, DDB, Deloitte, Dentons, DXC Technology, eBay, Eni, Exxon, EY, Fitch, FICO, Hogan Lovells, Interpublic Group, KPMG, London Stock Exchange Group, McKinsey, Moody’s, Marsh McLennan, Nasdaq, Netflix, Norton Rose Fulbright, OMV, Omnicom Media Group, Omnicom Group, Inc., PwC, Radio Free Europe, Shell, Spotify, Swarovski, Uber, Wintershall Dea AG, 2) SUSPENDARE – Companiile reduc temporar operațiunile în timp ce mențin opțiunile de revenire deschise:

Adidas, Adobe, Airbus, Alstom, Amazon, American Express, Alphabet, Apple, Aston Martin, Boeing, Bentley, Bombardier, Bank of China, Burberry, Burger King, Canon, CBRE, Chanel, Coca-Cola, Cisco, Commerzbank, Continental, Dell, Deutsche Bank, DHL, Disney, Estee Lauder, Ferrari, Ford, FedEx, GM, H&M, Harley-Davidson, Heineken, Hermes, Honda, HP, Hyundai, IBM, IKEA, Intel, Iveco, Jaguar, JYSK, Lego, Levi Strauss, LG Electronics, L’Oreal, LVMH, Marks & Spencer, McDonald’s, Mercedes-Benz, Microsoft, Nike, Nissan, Oracle, Panasonic, Prada, Ralph Lauren, Rolls Royce, Samsung, Visa.

3) REDUCEREA ACTIVITĂȚII – Companiile reduc unele operațiuni de afaceri în timp ce continuă altele: Allianz, BNP Paribas, Bosch, Carlsberg, GE, Goldman Sachs, HSBC, ING, JPMorgan, Oriflame, Pepsi, Whirlpool.

4) ”CUMPĂRĂ” TIMP – Companii care amână investițiile/dezvoltarea/marketingul planificate în timp ce continuă activitățile de fond: Accor, Baker Hughes, Barilla, Bayer, BASF, Cargill, Colgate-Palmolive, Coty, Danone, Henkel, Hyatt, Intercontinental Hotels, Johnson & Johnson, Linde, Marriott, Mars, Nestle, Pfizer, Pirelli, Procter & Gamble, Sanofi, Siemens, Unilever.

5) COMPANII CARE RĂMÂN – Companii care sfidează cererile de ieșire/reducerea activităților: AstraZeneca, Asus, Auchan-Retail, Credit Suisse, Decathlon, Deutsche Telekom, ID Logistics, Knauf, Lenovo, Metro, MOL Group, Raiffeisen, Renault, Societe Generale.

Lista este actualizată continuu de Jeffrey Sonnenfeld și echipa sa de experți, cercetători și studenți de la Yale Chief Executive Leadership Institute, reflectând noile anunțuri din partea companiilor în timp real.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sanctiuni #companii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom