Marile companii care nu au ținut cont de sancțiunile Occidentului și continuă să activeze în Rusia

Multe companii străine și occidentale au început să-și sisteze sau să își suspende vânzarea produselor în Rusia după izbucnirea războiului din Ucraina și impunerea sancțiunilor internaționale Rusiei. De la începutul invaziei Ucrainei, peste 450 de companii și-au anunțat retragerea din Rusia, dar unele companii au continuat să opereze în Rusia fără a fi descurajate, arată datele Yale School of Management.

Conceptualizată inițial ca o simplă listă a companiilor care se retrag, versus „lista celor care rămân”, noua listă de companii cuprinde acum cinci categorii:

1) RETRAGERE – Companiile care opresc complet angajamentele rusești/ies din Rusia;

Găsim aici companii precum: Accenture, Avery Dennison, Baker Tilly, BBDO, Bryan Cave, BlackRock, Bolt, BP, British American Tobacco, Cummins, Daimler, Dentsu International, DDB, Deloitte, Dentons, DXC Technology, eBay, Eni, Exxon, EY, Fitch, FICO, Hogan Lovells, Interpublic Group, KPMG, London Stock Exchange Group, McKinsey, Moody’s, Marsh McLennan, Nasdaq, Netflix, Norton Rose Fulbright, OMV, Omnicom Media Group, Omnicom Group, Inc., PwC, Radio Free Europe, Shell, Spotify, Swarovski, Uber, Wintershall Dea AG, 2) SUSPENDARE – Companiile reduc temporar operațiunile în timp ce mențin opțiunile de revenire deschise:

Adidas, Adobe, Airbus, Alstom, Amazon, American Express, Alphabet, Apple, Aston Martin, Boeing, Bentley, Bombardier, Bank of China, Burberry, Burger King, Canon, CBRE, Chanel, Coca-Cola, Cisco, Commerzbank, Continental, Dell, Deutsche Bank, DHL, Disney, Estee Lauder, Ferrari, Ford, FedEx, GM, H&M, Harley-Davidson, Heineken, Hermes, Honda, HP, Hyundai, IBM, IKEA, Intel, Iveco, Jaguar, JYSK, Lego, Levi Strauss, LG Electronics, L’Oreal, LVMH, Marks & Spencer, McDonald’s, Mercedes-Benz, Microsoft, Nike, Nissan, Oracle, Panasonic, Prada, Ralph Lauren, Rolls Royce, Samsung, Visa.

3) REDUCEREA ACTIVITĂȚII – Companiile reduc unele operațiuni de afaceri în timp ce continuă altele: Allianz, BNP Paribas, Bosch, Carlsberg, GE, Goldman Sachs, HSBC, ING, JPMorgan, Oriflame, Pepsi, Whirlpool.

4) ”CUMPĂRĂ” TIMP – Companii care amână investițiile/dezvoltarea/marketingul planificate în timp ce continuă activitățile de fond: Accor, Baker Hughes, Barilla, Bayer, BASF, Cargill, Colgate-Palmolive, Coty, Danone, Henkel, Hyatt, Intercontinental Hotels, Johnson & Johnson, Linde, Marriott, Mars, Nestle, Pfizer, Pirelli, Procter & Gamble, Sanofi, Siemens, Unilever.

5) COMPANII CARE RĂMÂN – Companii care sfidează cererile de ieșire/reducerea activităților: AstraZeneca, Asus, Auchan-Retail, Credit Suisse, Decathlon, Deutsche Telekom, ID Logistics, Knauf, Lenovo, Metro, MOL Group, Raiffeisen, Renault, Societe Generale.

Lista este actualizată continuu de Jeffrey Sonnenfeld și echipa sa de experți, cercetători și studenți de la Yale Chief Executive Leadership Institute, reflectând noile anunțuri din partea companiilor în timp real.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sanctiuni #companii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.