Primele estimări NATO: Armata rusă a pierdut între 7.000 şi 15.000 de militari în Ucraina

Armata rusă a pierdut între 7.000 şi 15.000 de militari în prima lună de la începerea invaziei în Ucraina, conform primelor estimări anunţate informal de un oficial din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, informează agenţia Associated Press.

Un oficial din cadrul NATO a anunţat, sub protecţia anonimatului, că estimările Alianţei Nord-Atlantice sunt că armata rusă a înregistrat între 30.000 şi 40.000 de victime în Ucraina, inclusiv între 7.000 şi 15.000 de militari morţi.

Estimările NATO, primele de la începerea invaziei militare ruse în Ucraina pe 24 februarie, se bazează pe datele colectate de autorităţile ucrainene, pe indicaţiile Rusiei şi pe informaţii din surse independente. Calculele standard privind victimele includ un număr de trei ori mai mare al răniţilor pentru fiecare militar mort în luptă, a explicat oficialul citat. La nivel oficial, NATO nu a anunţat niciun bilanţ al pierderilor umane suferite de armata rusă în Ucraina.
Până în prezent, Rusia a anunţat oficial moartea a 498 de militari în Ucraina şi rănirea altor 1.500. Pe 21 martie, publicaţia Komsomolskaia Pravda a publicat scurt timp, iar apoi a retras, un bilanţ al Ministerului Apărării de la Moscova de 9.861 de morţi în conflictul din Ucraina.

Armata ucraineană a anunţat că armata rusă a pierdut aproximativ 15.000 de militari în confruntări, în timp ce Statele Unite au estimat că sunt cel puţin 7.000 de militari ruşi morţi.

Miercuri după-amiază, surse militare ucrainene citate de postul britanic de televiziune Sky News au raportat moartea a încă unui comandant militar rus în Ucraina. Este vorba despre comandantul Brigăzii de infanterie marină 810 din zona Mării Negre. Potrivit publicaţiei The Times, comandantul militar rus a fost ucis în luptele din oraşul Mariupol. Acesta este al 15-lea comandant militar rus raportat ca fiind ucis în confruntările din Ucraina. Rusia nu a confirmat oficial aceste decese.

#militari #NATO #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.