Comerţul este cea mai importantă „industrie“ care ține pe linia de plutire Moldova. Cei mari sunt şi mai mari

Comerţul în ansamblul său este un domeniu ce grupează sub aceeaşi umbrelă atât lanţurile de hipermarketuri şi supermarketuri, micii comercianţi, farmaciile, magazinele de modă, cosmetice, mobilă sau electrocasnice, cât şi traderii agricoli, distribuitorii de medicamente sau vânzătorii de maşini.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în luna ianuarie 2022 cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul s-a majorat cu 19%. Este un semn că piaţa e tot mai concurenţială, iar cei mari sunt şi mai mari

Cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei, în ianuarie 2022 în preţuri comparabile a scăzut cu 22,5% faţă de luna precedentă şi a crescut cu 46,0% comparativ cu luna ianuarie 2021.

În luna ianuarie 2022 cifra de afaceri în comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în preţuri curente, față de luna decembrie 2021 a scăzut cu 22,6% și comparativ cu luna ianuarie 2021 a crescut cu 61,8%.

Cifra de afaceri pentru serviciile de piaţa prestate, în principal întreprinderilor, în ianuarie 2022 în preţuri curente s-a micșorat cu 18,9% față de luna precedentă și s-a majorat cu 33,4%, comparativ cu luna ianuarie 2021.

Cifra de afaceri în comerțul cu ridicata și cu amănuntul al autovehiculelor și a motocicletelor, întreținerea și repararea acestora în ianuarie 2022, în preţuri curente, s-a micșorat cu 9,3% față de luna decembrie 2021 și s-a majorat cu 48,0% comparativ cu luna ianuarie 2021.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#cifra de afaceri #comert #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.