Cum poate fi învins Putin. Metodă infailibilă care salvează și planeta

Deși este practic imposibil de prezis cum se va încheia războiul din Ucraina, totuși există o șansă ca Statele Unite și aliații din Europa să nu irosească această criză. Confruntarea cu un dictator de talia lui Putin, a cărui putere se datorează bogăției petroliere, poate fi tranșată categoric și ireversibil prin încetarea dependenței Vestului de resursele Rusiei și trecerea la o energie regenerabilă.

Conflagrația declanșată de Putin în Ucraina ”trebuie să fie ultimul război în care SUA și aliații săi finanțează ambele părți”, susține analistul Thomas Friedman, într-o analiză din New York Times.

Statele occidentale finanțează NATO și ajută armata Ucrainei cu banii din impozite, și, deoarece exporturile de energie ale Rusiei contribuie cu 40% la bugetul țării, ele finanțează practic armata lui Vladimir Putin, cu achizițiile Vestului în petrol și gaze ale Moscovei.

Civilizația pur și simplu nu își mai permite acest lucru. Trebuie menționat că schimbările climatice nu au luat o pauză în timpul războiului din Ucraina. Ultimele știri sunt foarte îngrijorătoare privind evoluția climei la Polul Nord și Sud. Astfel, s-a anunțat că valuri extreme de căldură au cuprins o parte din Antarctica (ducând temperaturile cu peste 20 de grade Celsius mai sus, peste media acestei perioade din an) și zone din Arctica (cu peste 10 grade Celsius față de medie).

”Sunt anotimpuri diferite, nu vezi Nordul și Sudul polar să se topească în același timp. Dar acum, este cu siguranță un eveniment neobișnuit”, a spus Walter Meier, cercetător la Centrul național al zăpezii și gheții din Statele Unite.

Iar acum, în plin război, s-a observat că dependența de petrol a lumii a crescut, în loc să se intensifice politicile privind sursele energetice regenerabile. Statele Unite au solicitat Arabiei Saudite, Iranului și Venezuelei, marii producători, să-și mărească producția pentru a ”împinge” prețul în jos, pe piață.

Nimic nu l-ar afecta mai mult pe Putin, decât reducerea masivă a exporturilor occidentale de petrol și gaze din Rusia. Un factor care a ajutat la prăbușirea Uniunii Sovietice a fost și scăderea accentuată a prețului petrolului la nivel global între 1988 și 1992.

Se poate crea și astăzi același efect cu Rusia, prin supraproducția de surse regenerabile și accentuarea eficienței energetice. Țelul este, conform Conferinței schimbărilor climatice din 2021 de la Glasgow, ca lumea să ajungă la emisii zero de carbon până în anul 2050.

Pentru a câștiga războiul contra lui Putin, petrodictatorul rus, este nevoie de a-i tăia acestuia bugetul pentru armată, prin scăderea drastică a exporturilor energetice de la Moscova și la trecerea pe scară largă la resurse regenerabile, care pot salva planeta de la distrugere, susține Thomas Friedman.

#petrol #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.