Un milionar implicat în jaful bancar a rămas fără un milion de euro. Banii au intrat în conturile ARBI

Un milion de euro a intrat pe conturile ARBI. Banii aparțin unui figurant în dosarele fraudei bancare, anunță CNA.

Echivalentul unui milion de euro (aproximativ 20 000 000 de lei) a intrat pe conturile trezoreriale ale Agenției de recuperare a bunurilor infracționale (ARBI) a Centrului Național Anticorupție. Agenția a asigurat transferul banilor de pe conturile bancare, deschise pe numele unui interpus, după ce procurorii anticorupție au aplicat sechestru pe mijloacele financiare, ale căror beneficiar efectiv este unul din principalii figuranți ai dosarelor cu denumirea generică ”frauda bancară”. Potrivit ARBI, transferul resurselor financiare sechestrate în conturile Agenției are ca scop asigurarea integrității și conservării valorii acestora.

Agenția mai notează că, pe întreaga perioadă de investigare a fraudei, în comun cu procurorii a reușit să identifice zeci de intermediari și beneficiarii efectivi ai bunurilor și să aplice sechestre în valoare de circa 3,4 miliarde de lei. Printre obiectele infracționale, găsite pe teritoriul Republicii Moldova, precum și în jurisdicții de peste hotare, se numără imobile și autoturisme de lux, aeronave, iahturi, capitaluri sociale, conturi bancare etc.

În prezent, nemijlocit pe conturile ARBI, sunt depuse peste 70 de milioane de lei. Acum o lună, Agenția de recuperare a bunurilor infracționale a CNA a transferat în beneficiul statului alte 32 de milioane de lei, confiscați în urma unei decizii judecătorești pe cazul contrabandei de 1,6 milioane de euro, depistate de colaboratorii vamali, la finele anului 2020.

Datele Procuraturii, CNA şi a Băncii Naţionale arată că procesul de recuperare a miliardului furat decurge foarte anevoios şi ar putea dura cel puţin jumătate de secol. Până în prezent, propriu-zis din frauda bancară nu s-a recuperat niciun leu. Banii au fost acumulați din vânzarea activelor celor trei bănci aflate în proces de lichidare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#ARBI #milion #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Chișinăul se schimbă. Se construiește, se înalță, se modernizează. Dar, printre clădirile noi din sticlă și beton, orașul își ascunde o altă față: veche, abandonată și uitată. Aproape o mie de monumente istorice și de arhitectură se află în municipiul Chișinău. Sunt clădiri care păstrează memoria orașului, dar care, în loc să fie restaurate, se transformă încet în ruine. Unele au fațade degradate, atele sunt înconjurate de construcții moderne care le sufocă. Sunt cazuri când lucrările începute se opresc… Iar în spatele acestui peisaj trist, de cele mai multe ori, se ascund procedurile birocratice.

Arhitecții susțin că una dintre principalele probleme este modul în care funcționează Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI), instituție care examinează proiectele din zona istorică a Capitalei.

Problemele legate de activitatea Consiliului nu sunt însă noi. În 2022, Centrul Național Anticorupție a identificat riscuri de corupție în activitatea CNMI, inclusiv posibile conflicte de interese între membrii Consiliului și beneficiarii proiectelor. Instituția a recomandat atunci măsuri pentru reducerea acestor riscuri. Ministerul Culturii afirmă că, între timp, cadrul de organizare și funcționare al Consiliului a fost revizuit, inclusiv în ceea ce privește prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, examinarea documentației și publicarea deciziilor.

Totuși, rămâne întrebarea, de ce componența Consiliului de ani buni rămâne, în mare parte stabilă. În 2025, pentru funcțiile de membri au aplicat 10 arhitecți și trei reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale. Cinci dintre membrii care făceau parte din Consiliu în 2022 și-au continuat mandatul și după concursul din 2025.

#proiecte de arhitectură #Chisinau