Un milionar implicat în jaful bancar a rămas fără un milion de euro. Banii au intrat în conturile ARBI

Un milion de euro a intrat pe conturile ARBI. Banii aparțin unui figurant în dosarele fraudei bancare, anunță CNA.

Echivalentul unui milion de euro (aproximativ 20 000 000 de lei) a intrat pe conturile trezoreriale ale Agenției de recuperare a bunurilor infracționale (ARBI) a Centrului Național Anticorupție. Agenția a asigurat transferul banilor de pe conturile bancare, deschise pe numele unui interpus, după ce procurorii anticorupție au aplicat sechestru pe mijloacele financiare, ale căror beneficiar efectiv este unul din principalii figuranți ai dosarelor cu denumirea generică ”frauda bancară”. Potrivit ARBI, transferul resurselor financiare sechestrate în conturile Agenției are ca scop asigurarea integrității și conservării valorii acestora.

Agenția mai notează că, pe întreaga perioadă de investigare a fraudei, în comun cu procurorii a reușit să identifice zeci de intermediari și beneficiarii efectivi ai bunurilor și să aplice sechestre în valoare de circa 3,4 miliarde de lei. Printre obiectele infracționale, găsite pe teritoriul Republicii Moldova, precum și în jurisdicții de peste hotare, se numără imobile și autoturisme de lux, aeronave, iahturi, capitaluri sociale, conturi bancare etc.

În prezent, nemijlocit pe conturile ARBI, sunt depuse peste 70 de milioane de lei. Acum o lună, Agenția de recuperare a bunurilor infracționale a CNA a transferat în beneficiul statului alte 32 de milioane de lei, confiscați în urma unei decizii judecătorești pe cazul contrabandei de 1,6 milioane de euro, depistate de colaboratorii vamali, la finele anului 2020.

Datele Procuraturii, CNA şi a Băncii Naţionale arată că procesul de recuperare a miliardului furat decurge foarte anevoios şi ar putea dura cel puţin jumătate de secol. Până în prezent, propriu-zis din frauda bancară nu s-a recuperat niciun leu. Banii au fost acumulați din vânzarea activelor celor trei bănci aflate în proces de lichidare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#ARBI #milion #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.