Gazprom renunță la afacerile din Germania. Rusia nu a oferit explicații sau detalii

Grupul rus Gazprom a anunţat vineri că va ieşi din afacerile sale din Germania, din cauza disputelor dintre cele două ţări create de insistenţa Moscovei privind plata în ruble pentru gazele naturale livrate de Rusia, transmite Reuters.

În prezent, nu este clar cum anume va afecta această decizie livrările de gaze ruseşti, de care Germania depinde pentru aproximativ 40% din necesarul său.

Gigantul energetic controlat de statul rus a precizat că şi-a încheiat participaţia la firma Gazprom Germania GMBH şi toate activele sale, inclusiv Gazprom Marketing & Trading Ltd. Firma rusească nu a oferit alte detalii sau explicaţii.

Anterior, însă, cotidianul financiar german Handelsblatt a publicat un articol conform căruia Ministerul german al Economiei analiza posibilitatea de a expropria subsidiarele Gazprom şi Rosneft din Germania, pe fondul îngrijorărilor referitoare la securitatea aprovizionării cu energie. În replică, Kremlinul a avertizat vineri că o astfel de măsură ar constitui o încălcare a legislaţiei internaţionale.

Firma Gazprom Germania are sediul la Berlin şi singurul său acţionar este Gazprom Export, o subsidiară deţinută în totalitate de grupul Gazprom. Această entitate germană are subsidiare în mai multe ţări precum Elveţia şi Cehia. Printre principalele sale domenii de afaceri sunt stocarea, tranzacţionarea şi furnizarea de gaze naturale şi combustibili pentru transportul rutier şi sectorul de shipping, controlând o reţea de benzinării în Germania şi Cehia.

Amintim că, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin a semnat joi un decret conform căruia cei care cumpără gaze naturale ruseşti trebuie să plătească în ruble. Germania a respins această modificare a prevederilor contractuale iar ministrul german al Economiei a avertizat că nu va fi „şantajat” de Putin.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Germania #Afaceri #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.