Gazprom renunță la afacerile din Germania. Rusia nu a oferit explicații sau detalii

Grupul rus Gazprom a anunţat vineri că va ieşi din afacerile sale din Germania, din cauza disputelor dintre cele două ţări create de insistenţa Moscovei privind plata în ruble pentru gazele naturale livrate de Rusia, transmite Reuters.

În prezent, nu este clar cum anume va afecta această decizie livrările de gaze ruseşti, de care Germania depinde pentru aproximativ 40% din necesarul său.

Gigantul energetic controlat de statul rus a precizat că şi-a încheiat participaţia la firma Gazprom Germania GMBH şi toate activele sale, inclusiv Gazprom Marketing & Trading Ltd. Firma rusească nu a oferit alte detalii sau explicaţii.

Anterior, însă, cotidianul financiar german Handelsblatt a publicat un articol conform căruia Ministerul german al Economiei analiza posibilitatea de a expropria subsidiarele Gazprom şi Rosneft din Germania, pe fondul îngrijorărilor referitoare la securitatea aprovizionării cu energie. În replică, Kremlinul a avertizat vineri că o astfel de măsură ar constitui o încălcare a legislaţiei internaţionale.

Firma Gazprom Germania are sediul la Berlin şi singurul său acţionar este Gazprom Export, o subsidiară deţinută în totalitate de grupul Gazprom. Această entitate germană are subsidiare în mai multe ţări precum Elveţia şi Cehia. Printre principalele sale domenii de afaceri sunt stocarea, tranzacţionarea şi furnizarea de gaze naturale şi combustibili pentru transportul rutier şi sectorul de shipping, controlând o reţea de benzinării în Germania şi Cehia.

Amintim că, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin a semnat joi un decret conform căruia cei care cumpără gaze naturale ruseşti trebuie să plătească în ruble. Germania a respins această modificare a prevederilor contractuale iar ministrul german al Economiei a avertizat că nu va fi „şantajat” de Putin.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Germania #Afaceri #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dependență critică de importuri în sectorul comerțului cu fasole. În perioada iulie 2024 – iulie 2025, 98% din volumul total al comerțului extern cu fasole a fost acoperit prin importuri, în timp ce exporturile au reprezentat doar 2%, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija,

Volumul total al comerțului extern cu fasole a fost de 125.350 kg, cu o valoare de 2,4 milioane lei. Importurile au însumat 123.100 kg în valoare de peste 2,36 milioane lei, la un preț mediu de 19,2 lei/kg. Exporturile, derulate exclusiv către România, au fost simbolice: 2.250 kg, în valoare de 43.846 lei, la un preț mediu de 19,5 lei/kg – ușor mai ridicat decât media importurilor, ceea ce indică un potențial de competitivitate al producției interne.

Importurile sunt masiv concentrate în lunile august 2024 și ianuarie 2025, când s-au înregistrat vârfuri de 92.675 kg, respectiv 24.043 kg. Restul lunilor au înregistrat volume mici și relativ stabile, între 307 și 982 kg. Exporturile s-au produs exclusiv în februarie 2025, semn al unei activități comerciale ocazionale sau a capacității reduse de export.

Ucraina este principala sursă de aprovizionare cu fasole, acoperind 94% din importuri, cu un volum de 115.368 kg și o valoare de 2,29 milioane lei, la un preț mediu de 19,9 lei/kg. Pe locul doi se află SUA, cu 7.732 kg importate, la un preț mult mai redus – 9 lei/kg, ceea ce reflectă probabil diferențe în calitate sau tipuri de fasole.

Exporturile Moldovei au avut un singur destinatar: România. Toată cantitatea exportată a fost realizată de GORGAN SRL, companie care deține monopolul în acest segment.

Pe partea de import, piața este dominată de câteva companii: BALU COMPANY SRL este lider, cu 57% din totalul importurilor (69.868 kg, 1,4 milioane lei, preț mediu 20,2 lei/kg); urmează VINTAGE DISTRIBUTION SRL (23.000 kg, 421.000 lei) și ANTURAJ CATERING SRL (22.500 kg, 463.000 lei), care operează în segmentul premium, cu cel mai mare preț – 20,6 lei/kg.

Un caz aparte îl reprezintă organizația caritabilă Fundația Christian Aid Ministries, care a importat 7.732 kg de fasole la cel mai mic preț – 9 lei/kg, posibil prin livrări umanitare sau regimuri fiscale preferențiale.

Concluziile analizei subliniază o vulnerabilitate majoră a pieței moldovenești în fața șocurilor externe, având în vedere dependența covârșitoare de un singur furnizor (Ucraina) și lipsa unei capacități interne de export. În același timp, discrepanțele mari de preț (între 7 și 20,6 lei/kg la import) indică o varietate calitativă importantă în piață, dar și un spațiu larg pentru dezvoltarea standardelor proprii.

Economistul recomandă ca măsuri urgente: stimularea producției interne de fasole, prin politici de sprijin pentru agricultori, diversificarea surselor de import pentru reducerea riscurilor geopolitice și construirea unei infrastructuri moderne de procesare și export, care să permită accesul constant pe piețele externe.

În concluzie, Moldova ar trebui să adopte o strategie pe termen lung de substituire a importurilor și de consolidare a securității alimentare, prin investiții în producția locală, dezvoltarea capacităților de export și reducerea dependenței de parteneri externi unici.