O parte din importurile din Ucraina au fost reluate. Sergiu Gaibu: Lucrurile, parțial, se restabilesc

După ce anterior reprezentanții Guvernului vorbeau despre o creștere economică modestă de doar 0,3%, acum ministrul economiei Sergiu Gaibu spune că, în acest an, Republica Moldova va înregistra o stagnare economică. Oficialul spune că rămân blocate, în continuare exporturile spre Rusia, Belarus și Ucraina, însă vestea bună că au fost restabilite parțial relațiile economice cu Kievul, iar o parte din importuri au fost reluate. De asemenea, ministrul economiei spune că banii anunțați ieri la Berlin în calitate de sprijin financiar pentru Republica Moldova vor fi investiți în proiecte de infrastructură și vor fi folosiți în calitate de suport bugetar, notează IPN.

Sergiu Gaibu spune că, la capitolul exporturi, impactul exporturilor în cele trei țări implicate direct sau indirect în război, asupra activității mediului de afaceri este nesemnificativ. Valoarea totală a exporturilor Republicii Moldova în Ucraina, Belarus și Rusia este de 15%. Ministrul spune că acum agenții economici trebuie să-și identifice noi piețe de desfacere.

„Prognozăm o stagnare economică, creștere nu vom avea în acest an, dacă nu apar factori majori care schimbă regulile de joc. Avem exporturi câte 3% în Ucraina și Belarus și 8,5% – în Rusia. O parte din aceste exporturi sunt, de fapt, reexeport, deci, nu au o valoare adăugată atât de mare, adică impactul asupra PIB-ului nu va fi atât de mare. O parte bună din aceste produse pot fi reorientate spre alte țări, adică există deja o practică a agenților economici de a avea relații comerciale cu alte țări. Mai puțin merele, 98% din mere sunt orientate spre piața estică. E clar că trebuie să ne orientăm spre alte piețe. La începutul războiului s-au stopat importurile din Ucraina, dar acum s-au reluat aceste importuri. Lucrurile, parțial, se restabilesc”, a spus Sergiu Gaibu în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4.

Din pachetul financiar anunțat Republicii Moldova ieri la Berlin de către comunitatea europeană, o parte din fonduri va fi folosită pentru acoperirea cheltuielilor țării. Ministrul economiei spune că Guvernul a cheltuit bani pentru gestionarea crizei refugiaților, resurse ce nu au fost planificate în bugetul de stat.

„Banii vor fi alocați pentru o perioadă de 3 ani. Acum avem nevoie, în primul rând, de bani pentru infrastructură și pentru buget. Pentru că toate aceste crize au consumat resurse, bani ce au fost orientați spre cetățeni”, a mai spus Sergiu Gaibu.

În timpul conferinței de la Berlin, dedicată susținerii Republicii Moldova, s-a decis acordarea a 659,5 milioane de euro, bani ce vor fi virați în calitate de asistență financiară directă pentru bugetul țării, granturi și credite concesionale orientate spre implementarea reformelor și europenizarea Republicii Moldova.

#sergiu gaibu #importuri #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.