O parte din importurile din Ucraina au fost reluate. Sergiu Gaibu: Lucrurile, parțial, se restabilesc

După ce anterior reprezentanții Guvernului vorbeau despre o creștere economică modestă de doar 0,3%, acum ministrul economiei Sergiu Gaibu spune că, în acest an, Republica Moldova va înregistra o stagnare economică. Oficialul spune că rămân blocate, în continuare exporturile spre Rusia, Belarus și Ucraina, însă vestea bună că au fost restabilite parțial relațiile economice cu Kievul, iar o parte din importuri au fost reluate. De asemenea, ministrul economiei spune că banii anunțați ieri la Berlin în calitate de sprijin financiar pentru Republica Moldova vor fi investiți în proiecte de infrastructură și vor fi folosiți în calitate de suport bugetar, notează IPN.

Sergiu Gaibu spune că, la capitolul exporturi, impactul exporturilor în cele trei țări implicate direct sau indirect în război, asupra activității mediului de afaceri este nesemnificativ. Valoarea totală a exporturilor Republicii Moldova în Ucraina, Belarus și Rusia este de 15%. Ministrul spune că acum agenții economici trebuie să-și identifice noi piețe de desfacere.

„Prognozăm o stagnare economică, creștere nu vom avea în acest an, dacă nu apar factori majori care schimbă regulile de joc. Avem exporturi câte 3% în Ucraina și Belarus și 8,5% – în Rusia. O parte din aceste exporturi sunt, de fapt, reexeport, deci, nu au o valoare adăugată atât de mare, adică impactul asupra PIB-ului nu va fi atât de mare. O parte bună din aceste produse pot fi reorientate spre alte țări, adică există deja o practică a agenților economici de a avea relații comerciale cu alte țări. Mai puțin merele, 98% din mere sunt orientate spre piața estică. E clar că trebuie să ne orientăm spre alte piețe. La începutul războiului s-au stopat importurile din Ucraina, dar acum s-au reluat aceste importuri. Lucrurile, parțial, se restabilesc”, a spus Sergiu Gaibu în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4.

Din pachetul financiar anunțat Republicii Moldova ieri la Berlin de către comunitatea europeană, o parte din fonduri va fi folosită pentru acoperirea cheltuielilor țării. Ministrul economiei spune că Guvernul a cheltuit bani pentru gestionarea crizei refugiaților, resurse ce nu au fost planificate în bugetul de stat.

„Banii vor fi alocați pentru o perioadă de 3 ani. Acum avem nevoie, în primul rând, de bani pentru infrastructură și pentru buget. Pentru că toate aceste crize au consumat resurse, bani ce au fost orientați spre cetățeni”, a mai spus Sergiu Gaibu.

În timpul conferinței de la Berlin, dedicată susținerii Republicii Moldova, s-a decis acordarea a 659,5 milioane de euro, bani ce vor fi virați în calitate de asistență financiară directă pentru bugetul țării, granturi și credite concesionale orientate spre implementarea reformelor și europenizarea Republicii Moldova.

#sergiu gaibu #importuri #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.