SURPRIZĂ România a depășit Italia și Ungaria la producția de autovehicule

06 Apr. 2022, 12:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Apr. 2022, 12:38 // Actual //  bani.md

Raportul detaliat al industriei auto din Europa, analizat de Profit.ro, relevă o radiografie completă a acestei industrii esențiale pentru economia Uniunii Europene. România nu este una dintre piețele majore ale continentului, chiar dacă ar fi îndreptățită pe baza numărului de locuitori, însă punctează decisiv în zona de producție. Țara a urcat pe locul 6 în Europa, deși volumul de mașini produse a scăzut ușor față de anul trecut.

În total, Uniunea Europeană a produs 10.012.259 autoturisme în 2021, cu 7,1% mai puține decât în anul anterior. Țările care au produs cele mai multe autoturisme au fost Germania, cu aproape 3 milioane de unități, în scădere cu 13,2%, Spania, cu 1,6 milioane, în scădere cu 8,9%, și Republica Cehă, cu 1,1 milioane unități, cu 3,4% mai puține față de 2020. Pe locul patru s-a situat Slovacia, cu 969.313 unități (în creștere cu 2,7% față de anul trecut), iar în fața României, pe locul 5, se află Franța, cu 854.089 unități (-1,8%).

SUA – 6,3 milioane autoturisme, +3,1% America de Sud – 1,9 milioane autoturisme, +11,2% China – 20,7 milioane autoturisme, +7,1% Producția auto globală a crescut cu 2,7%, la 63 milioane de autoturisme, în 2021.

Din punct de vedere al comerțului cu autoturisme, raportul ACEA arată că Uniunea Europeană a exportat mașini în valoare de 125 miliarde euro, cu 3,6% mai multe decât în 2020, în timp ce importurile de autoturisme s-au ridicat la 53 de miliarde euro, astfel că excedentul comercial a fost de 73 miliarde euro. SUA a fost din nou țara cu cele mai multe importuri și exporturi în relația cu UE.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

24 Iun. 2026, 21:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 21:00 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.