Energocom își schimbă sediul după scandalul chiriei. Junghietu: „Reprezintă mai puțin de un ban în prețul gazului”

30 Sept. 2026, 09:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Sept. 2026, 09:23 // Actual //  Grîu Tatiana

Sediul Energocom va fi schimbat. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, spune că problema a fost reanalizată, iar Consiliul de administrație al companiei a decis rezilierea contractului și mutarea sediului. Declarația vine în contextul criticilor privind cheltuielile Energocom, achizițiile de gaze și tariful de peste 26 de lei pentru un metru cub.

„În cazul sediului Energocom, am examinat încă odată argumentele care au stat la baza alegerii. Chiria reprezintă mai puțin de un ban în prețul unui metru cub de gaz, dar impactul redus asupra tarifului nu anulează obligația de transparență. Astfel, Consiliul de administrare al Energocom a decis marţi rezilierea contractului precedent și mutarea sediului întreprinderii”, a declarat Junghietu.

Energocom își are în prezent sediul pe strada Ion Creangă 6V, într-un spațiu de peste 2 200 de metri pătrați. Potrivit informațiilor publicate de presă, compania achită o chirie de peste 500 de mii de lei lunar. Energocom a explicat anterior că a avut nevoie de un spațiu mai mare după extinderea activității și preluarea furnizării gazelor către consumatori.

Ministrul Energiei respinge însă ideea că asemenea cheltuieli ar explica prețul ridicat al gazelor: „Gazul nu s-a scumpit pentru că Energocom are un sediu, pentru că angajații primesc salarii sau pentru că cineva de la minister ar fi decis într-o dimineață să crească prețurile. Peste 70% din tariful final reprezintă costul gazelor cumpărate de pe piața internațională”.

El a apărat și achizițiile făcute de Energocom, afirmând că acestea nu pot fi comparate cu o speculație pe bursă și că nimeni nu poate anticipa evoluțiile geopolitice sau prețurile viitoare.

„Se spune că gazele trebuiau cumpărate ”ieftin și din timp”. Este ușor să indici astăzi, pe un grafic, ziua în care prețul a fost cel mai mic. Achizițiile pentru o țară nu se fac însă ca un pariu la bursă și nimeni nu știe dinainte când începe un război, când se blochează o strâmtoare sau când dispar de pe piață volume importante de gaze lichefiate. Energocom a achiziţionat gazele conform unei strategii aprobate și prin proceduri competitive, tocmai pentru a nu paria întreaga securitate a țării pe prețul unei singure zile”, a explicat ministrul.

Junghietu susține că este gata să accepte inclusiv un audit al strategiei de achiziții și afirmă că procedurile au fost realizate conform regulilor internaționale ale BERD. Ministrul a respins și acuzațiile că Energocom ar fi folosit creditul BERD pentru a cumpăra valori mobiliare de stat

„Energocom a folosit creditul BERD, garantat de stat, exact cu destinația strictă pentru a cumpăra energie. Niciun leu din credit nu a fost folosit pentru a cumpăra valori mobiliare de stat. Valorile mobiliare de stat au fost cumpărate anterior, din lichiditățile proprii ale companiei, ca cel mai sigur instrument financiar pentru plasarea lichidităţilor pe termen scurt, până la utilizarea lor în achiziţii”, susține Junghietu.

În același timp, ministrul spune că o companie responsabilă de aprovizionarea țării cu gaze nu poate funcționa cu un număr minim de angajați.

„Pentru furnizarea gazelor către consumatorii din această ţară lucrează aproximativ 180 de oameni, față de peste 260 doar la fostul furnizor de gaze. Putem și trebuie să cerem mai multă eficiență, dar nu putem pretinde că o companie care tranzacționează zilnic sute de milioane de lei și poartă răspunderea aprovizionării țării poate funcționa cu câțiva oameni și două laptopuri”, a spus ministrul.

Junghietu afirmă că toate cheltuielile administrative ale Energocom reprezintă aproximativ 54 de bani din factura consumatorului și insistă că autoritățile trebuie să explice public deciziile companiei, inclusiv cele privind sediul.

30 Sept. 2026, 09:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Sept. 2026, 09:05 // Actual //  Grîu Tatiana

Bulgaria, Grecia și România au semnat un plan de acțiune pentru 25 de proiecte strategice de transport, în valoare totală de circa 22,8 miliarde de euro, care urmează să creeze o rețea de conexiuni între Marea Egee, Dunăre și Marea Neagră. Printre proiectele prioritare se numără modernizarea căii ferate Ruse–Giurgiu–București până în 2030 și construcția unui nou pod rutier și feroviar între Ruse și Giurgiu până în 2032.

Planul a fost semnat la Bruxelles de reprezentanții celor trei țări și prevede trecerea de la coordonarea politică la planificarea și implementarea unor proiecte transfrontaliere concrete. Dintr-un portofoliu de 53 de proiecte, 25 au fost selectate drept prioritare, pe baza importanței strategice și a gradului de pregătire. Pentru o parte dintre acestea există deja finanțare, iar cele trei state vor să obțină sprijin suplimentar din fonduri europene în perioada 2028–2034.

Unul dintre cele mai importante proiecte pentru România și Bulgaria este modernizarea conexiunii feroviare Ruse–Giurgiu–București, inclusiv electrificarea infrastructurii feroviare de pe podul existent peste Dunăre. Lucrările sunt planificate pentru perioada 2028–2030, iar proiectul urmează să solicite finanțare prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei.

În paralel, cele două țări vor construi un nou pod combinat rutier și feroviar Ruse–Giurgiu, care va include și drumuri de legătură în jurul celor două orașe. Conform planului, acesta ar urma să fie finalizat până în 2032. Sunt prevăzute, de asemenea, proiecte pentru noi poduri peste Dunăre la Silistra–Călărași și Nikopol–Turnu Măgurele.

O componentă importantă a planului este dezvoltarea transportului feroviar. Sunt prevăzute modernizări, electrificări și creșterea capacității unor linii, inclusiv pe ruta Burgas–Varna–Ruse. Obiectivul este îmbunătățirea legăturilor de transport dintre Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina.

Noua rețea este organizată pe trei direcții principale. Prima leagă Atena și Salonic de Sofia, apoi de România și Europa Centrală. A doua pornește din Salonic și Alexandroupoli, traversează Bulgaria și ajunge prin Ruse și Giurgiu la București, cu conexiuni mai departe spre Republica Moldova și Ucraina. A treia va lega Alexandroupoli de Burgas, Varna și Constanța, creând o conexiune între Marea Egee și Marea Neagră.

În plan este inclus și proiectul FAST2 Danube, destinat îmbunătățirii condițiilor de navigație pe sectorul bulgaro-român al Dunării. Proiectul are deja finanțare și este programat să fie finalizat în 2028.

Cele trei state intenționează să atragă mai multe fonduri europene pentru infrastructura transfrontalieră în următorul buget al UE pentru 2028–2034. Autoritățile susțin că noile conexiuni ar trebui să faciliteze transportul de mărfuri și pasageri și să consolideze legăturile economice dintre Europa de Sud-Est, România, Republica Moldova și Ucraina.