Acorduri de transport rutier de mărfuri între UE și Moldova. Comisia Europeană a trimis o propunere Consiliului

Într-o propunere trimisă astăzi Consiliului, Comisia Europeană propune începerea negocierilor cu Ucraina și Moldova în vederea încheierii unor acorduri de transport rutier de mărfuri între UE și cele două țări. Având în vedere că rutele tradiționale de transport din regiune sunt în prezent închise, inițiativa urmărește să asigure lanțurile de aprovizionare, inclusiv securitatea alimentară, în urma agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei.

În acest sens, Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat: „Acordurile cu Ucraina și Moldova presupun liberalizarea parțială a transportului rutier pentru transportatorii din aceste țări. Acest lucru va permite Ucrainei să transfere mărfurile de export de pe rutele maritime – indisponibile în prezent din cauza blocării de către Rusia a porturilor ucrainene din Marea Neagră. Blocarea acestor porturi a afectat negativ și Moldova, care a pierdut rutele de transport prin Ucraina pentru propriile exporturi și a cărei economie a fost puternic afectată de războiul din Ucraina. Propunerea noastră va oferi o soluție imediată pentru economiile acestor două țări.”

Comisia propune o mai mare flexibilitate pentru transportul rutier de mărfuri, permițând transportatorilor ucraineni, moldoveni și din UE să tranziteze și să opereze pe teritoriile celorlalți. Propunerea include, de asemenea, clauze privind recunoașterea permiselor de conducere ucrainene și a certificatelor de competență profesională.

Video: Facebook/ European Union in the Republic of Moldova

#transport de marfuri #Ucraina #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.