Reuters: Uniunea Europeană amână până în august interzicerea importurilor de cărbune din Rusia

Reprezentanții Uniunii Europene urmează să aprobe joi un embargo asupra cărbunelui rusesc, care va intra însă în vigoare de la jumătatea lunii august, cu o lună mai târziu decât propunerea inițială, a declarat pentru Reuters o sursă UE, ca urmare a presiunilor din partea Germaniei de a amâna măsura.

Cel de-al cincilea pachete de sancțiuni impus de UE împotriva Rusiei prevede eliminarea treptată a importurilor de cărbune rusesc. Măsura a fost adoptată ca reacție la atrocitățile din orașul ucrainean Bucha.

Odată aprobată, va fi prima interdicție a UE asupra oricărui import de energie din Rusia de la începutul a ceea ce Kremlinul numește „operațiune specială” în Ucraina.

Petrolul și gazele, care reprezintă importuri mult mai mari de la Moscova, sunt încă neatinse.

Cea mai mare parte a achizițiilor de cărbune rusesc de către Europa se face pe piața spot, mai degrabă decât prin contracte pe termen lung. Acele achiziții spot vor fi oprite imediat după impunerea sancțiunilor.

Comisia Europeană propusese inițial o perioadă de trei luni pentru contractele existente, ceea ce înseamnă că Rusia ar putea în continuare să exporte cărbune în UE timp de 90 de zile după impunerea sancțiunilor, potrivit unui document văzut de Reuters.

Dar această perioadă a fost prelungită la patru luni, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu discuțiile, sub condiția anonimatului.

Decizia a fost luată la presiunile Germaniei, principalul importator al UE de cărbune rusesc.

Având în vedere că sancțiunile se așteaptă să intre în vigoare la sfârșitul acestei săptămâni sau la începutul săptămânii următoare, după publicarea în jurnalul oficial al UE, companiile ruse vor putea efectiv să exporte cărbune în UE până la jumătatea lunii august, în baza contractelor existente, scrie Digi24.

Un diplomat a spus că majoritatea contractelor de cărbune sunt pe termen scurt, iar o perioadă de 90 de zile ar fi permis ca majoritatea acestora să fie încheiate fără a fi nevoie de anulare, evitând riscurile legale.

În ciuda faptului că a fost extinsă perioada, interzicerea planificată de UE asupra cărbunelui rus este mai ambițioasă decât cea a Marii Britanii, care a declarat că intenționează să interzică importurile de cărbune din Rusia până la sfârșitul anului.

Comisia Europeană a estimat că interzicerea cărbunelui ar putea costa Rusia 4 miliarde de euro pe an.

#carbune #import #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.