SUA se descurcă cel mai bine cu vaccinarea. UE rămâne în urmă de 3 ori

Europa a fost dur criticată de Organizația Mondială a Sănătății pentru ritmul lent de vaccinare împotriva COVID-19. Aceata rămâne rămâne cu mult în urmă în cursa de administrare a vaccinului, potrivit unui bilanț publicat de AFP.

Potrivit surselor, americanii se descurcă de trei ori mai bine decât Uniunea Europeană, cu cele 27 de state membre.

În timp ce 11,7% din populația UE este la primă doză de vaccin, procentul în cazul SUA se ridică la 30%, scrie AGERPRES.

Doar 5% dintre cetățenii UE au fost vaccinați cu a doua doză de vaccin, față de 15,9% din populația aflată de cealaltă parte a Atlanticului.

Deși unele țări mai mici din UE, cum ar fi Malta, se descurcă bine, administrând zilnic o doză la mai mult de 1% din populație, rata în cele mai mari patru economii ale blocului – Germania, Franța, Spania și Italia – este de trei ori mai lentă.

În aceste patru țări a fost vaccinată aproape 12% din populație, ceea ce reprezintă aproximativ media din UE.

Și Marea Britanie, care nu mai face parte din UE, ocupă o poziție importantă în clasament, inoculând parțial 45,5% din populație, urmată de Malta (32,3%), Ungaria (21,4%) și Serbia (21,3%).

Alte țări europene, în principal în fostul bloc de Est, progresează mult mai lent, cum ar fi statele membre ale UE Bulgaria (5,4%) și Letonia (6,1%), dar și Ucraina (0,6%), Republica Moldova (1%), Muntenegru (3,1%) și Albania (4,1%), care nu sunt state membre.

#Europa #vaccinare #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Două loturi de parfum de la Viorica-Cosmetic, controlată de milionarul Vasile Chirtoca, au fost declarate neconforme de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).

Într-un lot, cu termen de valabilitate până la 21 martie 2028 au fost depistate o substanță interzisă în produsele cosmetice. Este vorba de aldehidă 2-(4-terț-butilbenzil) propionică (Butylphenyl Methylpropional – BMHCA

În cel de al doilea lot a fost depistată substanța HYDROXYISOHEXYL 3-CYCLOHEXENE CARBOXALDEHYDE, substanță de asemenea interzisă plasării pe piața Republicii Moldova, potrivit aceluiași regulament sanitar.

În aceste condiții, ANSP a dispus retragerea de pe piață, rechemarea de la consumatori și distrugerea ambelor loturi, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Fabrica de parfumuri și cosmetice Viorica (redenumită ulterior în Viorica-Cosmetic) a fost construită la finele anilor ’80 ai secolului XX, ca model fiind luată o fabrică a celebrului brand francez Christian Dior.

În 1993, întreprinderea a fost inclusă în lista companiilor nepasibilă privatizării contra bonurilor patrimoniale, însă agravarea situației economice au forțat autoritățile să decidă, la începutul anului 1996, transformarea Viorica-Cosmetic în societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat (96%), restul acțiunilor fiind repartizate angajaților.
Mai mult, în 1998, a fost adoptat și un plan individual de privatizare a Viorica-Cosmetic, dar care aşa şi nu a fost realizat, iar în 2007 a fost în general abrogat. Abia în iunie 2012, statul a vândut la Bursa de Valori cota sa de 95,85%. Cumpărătorul – grupul DAAC Hermes, a plătit 51,04 milioane de lei pentru a prelua controlul Viorica-Cosmetic.

Milionarul Vasile Chirtoca controlează compania DAAC-Hermes fondată în 1994. În perioada, când în Republica Moldova s-a desfășurat privatizarea în masă, a creat fondul de investiții pentru privatizare DAAC-Hermes, care ulterior a devenit unul dintre cele mai importante grupuri financiar-industriale din Republica Moldova, numit ”DAAC Hermes grup”S.A.

Astfel, Chirtoca a participat activ și nemijlocit la apariția primelor relații de piață în Republica Moldova. Întreprinderile, administrate de Chirtoca, s-au constituit într-un grup financiar-industrial, compus din circa 40 agenți economici având o strategie de dezvoltare comună.

Acestea activează în diverse ramuri ale economiei moldovenești, cum ar fi: construcția de mașini, fabricarea produselor cosmetice și de parfumerie, repararea și deservirea tehnicii agricole, păstrarea și procesarea culturilor cerealiere, comercializarea și deservirea automobilelor, tehnologiile informaționale.