Joburi de viitor: (88) Forensic data analyst

06 Apr. 2021, 05:00
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  MD Bani
06 Apr. 2021, 05:00 // Uncategorized //  MD Bani

În viitor, chiar și crimele vor fi analizate în baza datelor, iar inteligența artificială va fi un instrument indispensabil pentru Forensic data analyst.

Forensic data analyst: Responsabilități

Foresnic data nalyst pot lucra în serviciile polițienești, în firmele private de securitate, și în calitate de consultanți independenți. Ei vor fi cei care sapă datele produse în jurul unei scene ale crimei și vor urmări traseele de date lăsate de oameni, pentru a înțelege ce s-a întâmplat într-o crimă. Ei vor folosi date pentru a descoperi dovezi
a activităților ilegale și a criminalității informatice, inclusiv a fraudelor, a piratării a creditelor și a atacurilor cibernetice.
Unii Forensic data analyst sunt implicați în e-descoperire, care presupune colectarea de date și dovezi pe cale electronică (inclusiv date colectate de la senzori comportamentali și comunicare online) pentru a urmări sau exonera persoane care au fost acuzate de infracțiuni.
Un Forensic data analyst va utiliza date despre microbiomi (bacterii și altele microorganisme care trăiesc în și în jurul corpurile oamenilor) colectate la locul faptei pentru a identifica și urmări indivizii pe baza semnăturile lor unice și moleculare microbiota.

Forensic data analyst: Abilități

Forensic data analyst sunt persoane analitice, cu o gândire dezvoltată, care vor înțelege diferitele trasee de date lăsate de oameni, care pot fi utile în analiza unei crime.
Vor fi antrenați în munca de poliție și vor folosi instrumente de inteligență artificială pentru extragerea datelor pentru dovezi care ar putea fi utile. Deoarece vor lucra în echipă, vor avea nevoie de abilități de comunicare și colaborare.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.