Războiul din Ucraina și minele în derivă umflă costul transportului maritim al mărfurilor prin Marea Neagră

10 Apr. 2022, 14:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Apr. 2022, 14:47 // Actual //  bani.md

Comerțul cu cereale și țiței din Marea Neagră, inclusiv din porturile din România, este pus în pericol de minele care plutesc în derivă în larg. Unii asiguratori internaționali refuză să asigure navele din Marea Neagră, iar cei care încă o fac, practică prime de asigurare prohibitive din cauza războiului din Ucraina și a minelor în derivă. Minele descoperite în apele teritoriale ale României și Turciei în ultimul timp au determinat Organizația Internațională Maritimă să emită recent o circulară privind impactul situației din Marea Neagră și Marea Azov asupra contractelor de asigurare și altor certificate de securitate financiară.

În ultima perioadă, companiile de asigurări refuză efectiv să acopere daunele cauzate de războiul din Ucraina, susține Deutsche Welle, care consideră că firmele de transport maritim își asumă astfel un risc financiar substanțial dacă decid să trimită nave în România, Moldova, Bulgaria, Rusia sau Georgia.

În plus, potrivit Reuters, piața londoneză a asigurărilor maritime a lărgit zona apelor pe care le consideră cu risc ridicat în regiune, iar costurile cu asigurările navelor au crescut. La acestea se adaugă și presiunea guvernului ucrainean, care a solicitat, așa cu a anunțat Profit.ro, asigurătorilor maritimi internaționali să înceteze toate raporturile comerciale cu transportatorii prin intermediul cărora Rusia exportă petrol, gaze lichefiate și cărbune. De ce este important: Prin terminalele de la Marea Neagră din România, Ucraina, Rusia, Georgia și Bulgaria sunt manipulate anual mărfuri din containere în aproximativ 3,5 milioane TEU de mărfuri.

TEU-ul este o unitatea de măsură echivalentă cu 33,2 metri cubi. Un container standard de 1 TEU are o masă proprie egală cu 2.360 kg și poate fi încărcat cu maximum 21.640 kg. O cincime din această cantitate este manipulată prin terminalele din România, cel operat de Dubai Ports World, companie din Emiratele Arabe Unite, fiind cel mai mare terminal de la Marea Neagră. Traficul de mărfuri prin Constanța și alte porturi românești a crescut anul acesta cu 8% față de aceeași perioadă a anului 2021, susține Reuters. În ceea ce privește volumele, media zilnică a mărfurilor în tranzit a crescut cu 30.000 de tone pe zi în medie în luna martie, până la 160.000 de tone pe zi.

MAERSK, MSC, COSCOCS, CMA CGM și ZIM sunt cei mai importanți transportatori din Marea Neagră. În total, aceștia controlează aproximativ trei pătrimi din această piață. Proprietarii de nave plătesc anual o asigurare care acoperă riscul de război, precum și o primă suplimentară atunci când navele pe care le dețin intră în zone cu risc ridicat. Aceste prime separate sunt calculate în funcție de valoarea navei, sau a carenei acesteia, pentru o perioadă de șapte zile. Dacă prima suplimentară era de 0,025% înaintea începerii conflictului din Ucraina, aceasta s-a majorat la 2%-5% la finalul lunii februarie, ceea ce reprezintă costuri suplimentare de sute de mii de dolari pentru un transport, în funcție de destinație. Iar în Marea Neagră costul închirierii unui tanker a crescut considerabil, de la 8.000 de dolari pe zi la 100.000 dolari pe zi, imediat după invazia Ucrainei, potrivit unui articol Reuters publicat pe 25 februarie.

Prezența unor mine în apele Mării Negre probabil că va majora considerabil prima de asigurare suplimentară.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

 

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.