Ucrainenii vor să-i învingă pe ruşi cu propriile lor arme! Dezvoltat de Uniunea Sovietică în anii 1970, sistemul S-300 furnizat de Slovacia către Ucraina, care are deja câteva baterii, este unul dintre cele mai utilizate module de apărare antiaeriană cu rază lungă de acţiune din lume.
Depăşit în 2007 de noul sistem S-400 (care a fost achiziţionat şi de Turcia, stârnind furia Washingtonului), S-300, care a intrat în funcţiune în 1978, îi permite Ucrainei să doboare avioane, rachete de croazieră şi rachete balistice şi parcurge o distanţă maxim care, în cele mai recente versiuni, ajunge până la 250 de kilometri.
Ceea ce face din această categorie de sisteme de apărare sol-aer o armă cu adevărat importantă este capacitatea sa de a urmări şi atinge ţinte, precum şi de a le prioritiza, în deplină autonomie.
Capabil, în cele mai avansate versiuni, să urmărească până la 100 de ţinte simultan, sistemul S-300 este, de asemenea, dificil de localizat şi distrus.
Aceste caracteristici au făcut ca bateriile S-300 să fie foarte solicitate în întreaga lume. Deşi astăzi depăşite tehnologic de S-400, S-300-urile constituie un pilon al apărării antiaeriene pentru naţiuni precum China, India, Egipt, Algeria, India, Iran, Venezuela, Vietnam şi Siria.
Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan şi Ucraina sunt echipate cu S-300, în timp ce pe teritoriul UE se află în arsenalul Greciei, Bulgariei şi Slovaciei.
