Unde trăiesc ultrabogaţii lumii?

Pandemia, tensiunile geopolitice şi lanţurile de aprovizionare au aruncat lumea în haos, dar aceasta nu i-a împiedicat pe ultrabogaţii lumii, cei cu active nete de peste 30 de milioane de dolari, să îşi sporească averile. Unde se află cei mai mulţi dintre ei şi cum a evoluat numărul lor?

Potrivit Knight Frank, numărul ultrabogaţilor lumii a crescut cu 9,3% între 2020 şi 2021.
Preţurile ridicate ale activelor şi boomul din real state sunt motoarele creşterii numărului acestora, alături de scăderile dobânzilor în pandemie, potrivit Knight Frank. Cu un cost mai redus al împrumuturilor, ultrabogaţii şi-au cumpărat mai multe active şi au investit în active financiare – în medie, ei deţin 2,9 proprietăţi, notează Ziarul Financiar.

FMI prezice că revenirea post-pandemie va fi robustă – însă, criza din Ucraina vine cu riscuri semnificative asupra economiei globale, cu efecte mai ales asupra inflaţiei şi pieţelor financiare.

Rusia contribuie, de pildă, cu 12% la producţia de petrol a lumii, un element cheie din spatele inflaţiei. În acelaşi timp, Ucraina furnizează 90% din neonul american, un element esenţial în producţia de semiconductori, aspect care ar putea influenţa în continuare lanţurile de aprovizionare.

#state #ultrabogati #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vom vedea care este impactul acestor tarife asupra costului, asupra prețului și asupra competitivității pe piața americană, iar în funcție de concluzii, vom lucra împreună cu producătorii – fie pentru a-i sprijini să rămână pe piața SUA, fie pentru a-și redirecționa exporturile către alte piețe”, a declarat ministra Economiei, Doina Nistor, care a comentat decizia SUA de a impune tarife vamale diferențiate pentru 70 de țări, inclusiv Republica Moldova, măsură care vizează un tarif de 31% pentru exporturile moldovenești pe piața americană.

„Într-adevăr, avem decizia Statelor Unite de a impune tarife vamale diferențiate. SUA este un partener comercial important pentru Republica Moldova, situându-se pe locul 12 în clasamentul partenerilor noștri comerciali”, a declarat ministra în cadrul unei intervenții publice.

Potrivit datelor Ministerului Economiei, în 2024, exporturile moldovenești către SUA au însumat circa 90 de milioane de dolari, reprezentând 2,5% din exportul național, cu o tendință de creștere, importurile din SUA s-au ridicat la 135 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă 1,5% din totalul importurilor Republicii Moldova.

Produsele moldovenești exportate în SUA includ: vinuri, vermuturi, sucuri naturale și produse de panificație. Iar din SUA, Moldova importă: mașini, echipamente medicale și tehnologii greu de găsit pe piața locală.

Ministra Nistor a subliniat că autoritățile sunt conștiente de investițiile și eforturile producătorilor moldoveni care au accesat piața americană, iar Guvernul va oferi sprijin pentru ca aceștia să se mențină competitivi sau să se reorienteze către alte piețe externe.

„Vom analiza impactul tarifelor asupra prețurilor și competitivității pe piața SUA și vom lucra cu producătorii ca să identifice fie modalități de adaptare, fie alternative comerciale viabile”, a afirmat Nistor.