Mutarea surpriză! Finlanda şi Suedia ar urma să adere la NATO în această vară. Spiritele se încing la Moscova

Rusia a făcut o „greşeală strategică masivă”, deoarece Finlanda şi Suedia par să se alăture NATO încă din vară, relatează The Times, citând o serie de oficiali.

Mişcarea, care este sprijinită de Washington, va mări alianţa de la 30 la 32 de membri şi este o consecinţă directă a invaziei preşedintelui Putin în Ucraina.

Oficialii americani au declarat pentru The Times că aderarea la NATO pentru ambele ţări nordice a fost „un subiect de conversaţie în mai multe sesiuni” în timpul discuţiilor dintre miniştrii de externe ai alianţei de săptămâna trecută, la care au participat şi Suedia şi Finlanda.

Cererea Finlandei este aşteptată în iunie, iar Suedia ar trebui să o urmeze la scurt timp.

Sanna Marin, prim-ministrul finlandez, a declarat că a sosit momentul ca Finlanda să îşi reconsidere serios poziţia faţă de NATO.

„Rusia nu este vecinul pe care îl credeam”, a declarat ea la sfârşitul săptămânii, îndemnând ca decizia să fie luată „în mod temeinic, dar rapid”.

Suedia efectuează o revizuire a politicii de securitate care se va încheia până la sfârşitul lunii viitoare.

„Nu exclud în niciun fel aderarea la NATO”, a declarat Magdalena Andersson, prim-ministrul suedez, în urmă cu două săptămâni.

Aderarea Finlandei şi Suediei la NATO ar fi o lovitură puternică primită de Putin. Finlanda are o graniţă de peste 1000 de km.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a declarat joi că, dacă Finlanda şi Suedia vor adera la NATO, atunci Rusia va trebui să „reechilibreze situaţia” prin propriile măsuri.

Dacă cele două ţări se alătură alianţei, „va trebui să ne facem flancul vestic mai sofisticat în ceea ce priveşte asigurarea securităţii noastre”, a declarat Peskov pentru postul britanic Sky News.

Cu toate acestea, el a spus că Rusia nu va considera o astfel de mişcare drept o ameninţare existenţială, de genul celei care ar putea să o determine să ia în considerare utilizarea armelor nucleare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#NATO #Suedia #Finlanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.