Curtea de Conturi – audit COVID: Milioane de lei acordate neregulamentar pentru sporul de performanță profesională

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a prezentat, la data de 13 aprilie curent, în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice (CCFP), Raportul auditului performanței „Autoritățile competente au întreprins suficiente măsuri în vederea asigurării cetățenilor cu vaccinuri și atingerii imunității colective pentru combaterea infecției COVID-19?” și Raportul auditului conformității asupra realizării măsurilor de motivare și susținere financiară a personalului implicat în prevenirea, depistarea și tratamentul infecției COVID-19 și a măsurilor de supraveghere și monitorizare a persoanelor aflate în carantină.

Curtea de Conturi susține că autoritățile și instituțiile implicate în procesul de imunizare, în unele cazuri nu au demonstrat responsabilitate pentru a asigura realizarea eficientă a obiectivelor din Planul național de imunizare anti-COVID-19, pentru atingerea imunității colective. Necesită a fi îmbunătățit procesul de sistematizare, monitorizare și gestionare a informațiilor privind imunizarea, deși acesta s-a desfășurat în condiții excepționale. În final, Curtea de Conturi a înaintat 8 recomandări de îmbunătățire a procesului de vaccinare.

Auditorii au informat Comisia parlamentară despre carențele în procesul de motivare a personalului pentru acordarea asistenței medicale pacienților cu COVID-19. Este vorba despre faptul că managerii instituțiilor medicale primare au avut o abordare neuniformă la motivarea categoriilor de personal implicat în acordarea asistenței medicale persoanelor suspectate sau infectate cu COVID-19.

Totodată, Managerii a 4 instituții medicale spitalicești, din 8 cele auditate, nu au asigurat desemnarea prin ordine a personalului antrenat nemijlocit în tratamentul pacienților infectați, ceea ce a determinat raportarea eronată, precum și solicitarea și alocarea din Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală a sumei de 12,8 milioane lei.

De asemenea, unele instituții au organizat netransparent procesul de evaluare a indicatorului de performanță profesională și a sporului de compensare pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate, acordând neregulamentar mijloace financiare în sumă de 29,2 milioane lei. 3 spitale raionale au achitat 18,4 milioane lei în lipsa ordinelor conducătorilor cu privire la stabilirea lunară a stimulentelor pentru motivarea angajaților implicați în acordarea asistenței medicale pacienților cu COVID-19.

În concluzie, Curtea de Conturi a menționat că, autoritățile publice au stabilit și au reglementat măsuri și activități necesare, pentru care au fost identificate și mobilizate mijloace publice de stimulare și susținere financiară a angajaților implicați în procesul de tratare a persoanelor infectate, precum și a celor implicați în monitorizarea persoanelor aflate în autoizolare sau în carantină. Totodată aceste măsuri au fost însoțite de ambiguități, și neconformități, cauzate de lipsa de experiență în gestionarea situației pandemice, insuficiența reglementărilor, lipsa interconectării sistemelor informaționale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#audit #Curtea de Conturi #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.