Ce se va întâmpla cu apărătorii Mariupolului dacă vor capitula

Rusia susține că peste 1.000 de soldați ucraineni au depus armele și s-au predat în orașul-port cheie Mariupol, situat în sudul țării. Kievul neagă acest lucru și susține că trupe de pușcași marini au reușit să treacă de liniile ruse și s-au alăturat Batalionului Azov – o miliție ultranaționalistă care acum face parte din forțele armate ucrainene.

Dar dacă acești soldați ucraineni care încă mai apară Mariupolul ar fi obligați să capituleze, atunci îi vor aștepta lucruri „îngrozitoare” în mâinile rușilor, a explicat un reputat profesor de relații internaționale de la University College London, potrivit BBC.

Luptătorii Azov și pușcașii marini au reușit să apere în ultimele săptămâni mai multe zone ale orașului asediat, în ciuda resurselor din ce în ce mai puține și a unui asalt dur al forțelor ruse. Dacă pușcașii marini s-ar preda în masă, atunci o asemenea decizie nu ar fi surprinzătoare, spune Dr. Aglaya Snetkov, profesoară de politică internațională la University College din Londra.

„Proviziile lor s-au degradat, au rămas fără hrană, muniție și apă – soldații ucraineni au postat pe internet că singura lor opțiune este fie capitularea, fie moartea, dar autoritățile de la Kiev au respins această afirmație”, a spus ea.

Dar dacă miile de luptători ai Batalionului Azov vor fi forțați în mod similar să se predea, atunci aceștia se vor confrunta cu un „spectacol de groază” în mâinile soldaților ruși, a adăugat Aglaya Snetkov.

„Mulți vor fi uciși, iar alții vor fi obligați să meargă în fața camerelor de televiziune rusești pentru a povesti ce au făcut. Acesta va fi, efectiv, sfârșitul Batalionului Azov, care este o parte importantă a narațiunii ruse cu privire la motivul pentru care sunt angajați în ceea ce fac în Ucraina – pentru a lupta împotriva «naziștilor»”, a adăugat aceasta.
Obținerea controlului deplin asupra orașului-port Mariupol ar fi un câștig strategic major pentru forțele ruse. Le-ar permite acestora să redistribuie mii de trupe mai la est pentru a se concentra pe noua ofensivă planificată acolo.

Ministerul Apărării rus a afirmat în raportul său de dimineaţă că 1.026 de militari ucraineni ai Brigăzii 36 de Infanterişti Marini au depus armele şi s-au predat. Ministerul Apărării ucrainean a transmis miercuri că „nu are informaţii” despre presupusa capitulare a pușcașilor marini.
Potrivit unui oficial local ucrainean din Mariupol, rușii ar vrea să organizeze o paradă de Ziua Victoriei în orașul distrus de forțele de invazie.

#Azov #pușcași #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).