Războiul ruso-ucrainean loveşte în cele mai mari economii europene

14 Apr. 2022, 07:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Apr. 2022, 07:17 // Actual //  bani.md

Economia Franţei, a doua ca mărime din UE, încetineşte mai mult decât s-a estimat iniţial deoarece industria este frânată de preţurile mai mari ale energiei şi de blocajele tot mai severe de pe lanţurile de aprovizionare apărute după ce Rusia a invadat Ucraina, se arată într-o analiză a băncii centrale franceze.

Ucraina nu mai poate produce deoarece industria îi este atacată sau blocată de armata rusă, iar Rusia este izolată de sancţiunile internaţionale prin care Occidentul încearcă să o forţeze să înceteze războiul. Ambele state sunt principali exportatori de materii prime şi produse precum oţel şi cablaje pentru industria auto. Şocurile provocate de război se adaugă problemelor cauzate de pandemia de COVID-19, care a reizbucnit în China.

În Germania, cea mai mare economie europeană, principalele institute economice care consiliază guvernul au redus drastic într-o analiză comună estimarea de creştere pentru acest an de la 4,8% la 2,7% şi prognozează o inflaţie medie de 6,1% în 2022, cea mai mare din ultimele patru decenii.
Însă situaţia ar deveni mult mai gravă dacă în vreun fel sau altul Germania brusc nu mai primeşte energie rusească, arată studiul, citat de Bloomberg. Impactul economic ar fi de 220 de miliarde de euro în doi ani, echivalentul a 6,5% din PIB-ul anual. Rezultatul ar fi „o recesiune acută“.

Institutul DIW apreciază că economia poate supravieţui fără gaze ruseşti, care în prezent au o pondere de două treimi din importuri. Însă comunitatea de afaceri, cu legături puternice cu Rusia şi la Kremlin, preferă să avertizeze şi să se plângă.

Economia germană, puternic industrializată, se confruntă cu obstacole considerabile după ce războiul a dus la creşterea preţurilor energiei, perturbând în acelaşi timp lanţurile de aprovizionare care sufereau deja din cauza sincopelor provocate de pandemie.
Inflaţia a atins 7,6% în prima lună completă de război – cel mai ridicat nivel de după reunificarea ţării. Companiile sunt considerate deosebit de vulnerabile din cauza dependenţei de gazele ruse.

Coaliţia de guvernământ a convenit săptămâna trecută asupra unui pachet de ajutor pentru afacerile în suferinţă, care include împrumuturi, garanţii pentru credite şi injecţii de capital şi este menit să ajute în special firmele energetice.

În Franţa, pe baza unui sondaj la care au participat 8.000 de firme şi companii, banca centrală estimează o creştere economică de doar 0,25% în primul trimestru al acestui an, faţă de cel anterior, jumătate din nivelul proiectat luna trecută. Ca şi în cazul Germaniei, business-ul francez se concentra puternic pe piaţa rusă. Însă Franţa nu este dependentă energetic de Rusia deoarece nu şi-a închis centralele nucleare. Oficialii bancii centrale au remarcat că economia franceză este într-o situaţie mai bună decât cele ale vecinilor.

07 Aug. 2026, 17:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
07 Aug. 2026, 17:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Taxarea coletelor comandate de peste hotare riscă să se transforme într-un coșmar birocratic pentru sute de mii de moldoveni dacă Guvernul nu schimbă radical modul în care vor fi încasate noile taxe. Economistul Veaceslav Ioniță spune că problema nu este TVA-ul de 20% sau taxa fixă de 12 lei pe colet, ci faptul că actualul mecanism de vămuire nu poate face față milioanelor de expedieri care intră anual în Republica Moldova.

„Prin 2015 nu știam ce este comerțul online. În primii ani veneau în țară vreo 40 de mii de colete, era o economie neobservată. Acum a devenit o soluție pentru oameni”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, anul trecut în Republica Moldova au ajuns aproximativ 12 milioane de colete, iar în acest an numărul lor ar putea crește la 13-15 milioane. Totodată, valoarea cumpărăturilor online a urcat de la circa 14 miliarde de lei anul trecut la aproximativ 17 miliarde de lei în acest an.

Ioniță estimează că statul ar putea încasa aproximativ 3 miliarde de lei din taxarea acestor cumpărături, însă avertizează că totul depinde de modul în care vor fi colectați banii.

„La colete, cea mai mare problemă nu este suma, ci modul de administrare. Oaia, dacă atent o tunzi, o tunzi, îi dai drumul și la anul iar o tunzi. Așa-i și cu oamenii. Dar dacă îi jupoi blana, ea țipă”, a spus economistul.

Acesta susține că actualul sistem este atât de complicat încât nici măcar persoanele familiarizate cu procedurile nu reușesc să-l parcurgă ușor.

„Am semnătură electronică, am aplicații în telefon și calculator, am contul meu, cunosc codurile vamale și, când am vrut să devamez un bun, mi-a luat trei zile”, a relatat Ioniță.

Soluția propusă de economist este ca operatorii poștali și firmele de curierat să devină agenți fiscali ai statului și să încaseze automat taxele în momentul plății comenzii. În schimb, aceștia ar urma să fie remunerați din taxa fixă de 12 lei aplicată fiecărui colet.

„Dacă totul va fi făcut inteligent, automat, Guvernul are șansa să colecteze 3 miliarde de lei de la oameni fără ca aceștia să observe. Au jumătate de an la dispoziție. Dacă oamenii vor trebui să meargă undeva, să scoată banul din buzunar, îi scoți din minți. Luați banul automat și va fi șansa cea mai mare”, a declarat Veaceslav Ioniță.