Cum şi-a pierdut în doar câteva săptămâni cel mai bogat dintre ruşi puterea clădită în NYC în decenii

14 Apr. 2022, 07:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Apr. 2022, 07:13 // Actual //  bani.md

Cu nu mult timp în urmă, Vladimir Potanin era membru al consiliului consultativ al Consiliului pentru Relaţii Externe (CFR) cu sediul în New York şi unul dintre membrii boardului Muzeului Guggenheim din Manhattan. Acum, însă, cele două instituţii au întrerupt relaţiile cu acesta în contextul războiului din Ucraina, scrie Bloomberg.

Magnatul din sectorul nichelului şi paladiului nu a fost sancţionat. Potanin, cu o avere netă de 24,5 mi­liarde de dolari, este considerat arhitectul controversatului program credite pentru acţiuni care a dus la privatizarea companiilor de resurse naturale din Rusia după prăbuşirea Uniunii Sovietice.

În mare parte a ultimelor două decenii, instituţiile culturale americane din domeniul artelor, ONG-urilor şi educaţiei au fost dispuse să privească dincolo de modul în care miliardarii cu legături cu Rusia şi-au clădit averile. În cazul lui Potanin, acesta a fost văzut în public cu ani în urmă în compania lui Vladimir Putin.

Potanin, în vârstă de 61 de ani, reprezintă acum un exemplu al rapidităţii cu care astfel de instituţii din lumea occidentală îşi schimbă poziţia pe fondul unei campanii de presiuni asupra lui Putin în sensul încheierii războiului.

În timp ce elita Rusiei are mai multe căi de a-şi reface avuţiile, acesteia îi va fi probabil mai greu să-şi recâştige poziţiile în cadrul unor astfel de instituţii.

Potanin, fost vicepremier pe energie şi economie în timpul mandatului lui Boris Elţîn, a condamnat reacţia Rusiei faţă de penalităţile internaţionale.

Potanin, împreună cu oligarhii Petr Aven şi Mihail Fridman, se numără printre miliardarii cu legături cu Rusia care au donat peste 300 milioane de dolari către sute dintre cele mai renumite instituţii non-profit din SUA. Cel puţin 100 milioane au mers către peste 100 de organizaţii din New York.

Thomas Krens, director emeritus la Solomon R. Guggenheim Foundation, spune că relaţiile sale cu Potanin datează de peste un deceniu. „Mulţi oligarhi au văzut o oportunitate de a-şi întări reputaţia cu acţiuni filantropice în Vest,“arată acesta.

Dimensiunea exactă a donaţiilor oligarhilor ruşi ca Potanin este greu de evaluat, iar deşi unele instituţii cer donatorilor miliardari să le părăsească boardurile, acestea nu le returnează fondurile şi nu închid expoziţiile sponsorizate de aceştia. Aceasta evidenţiază complexitatea renunţării la susţinerea filantropică venită din partea miliardarilor primiţi cu braţele deschise în trecut.

După ce şi-a pus bazele vastei sale averi, Potanin a început să se reinventeze ca filantrop. Acesta este şi preşedinte al Hermitage Development Foundation, iar pe website-ul acesteia, Potanin scrie că doreşte ca filantropia să fie „mai sistemică, cu un caracter de business mai pronunţat“, descriind-o ca pe un „spaţiu vast, fără sfârşit care nu se va diminua niciodată“.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.