Un expert în criptomonede a ajutat Coreea de Nord să se sustragă sancţiunilor americane. Pedeapsa primită

Un expert în criptomonede a fost condamnat marţi la peste cinci ani de închisoare federală pentru că a ajutat Coreea de Nord să se sustragă sancţiunilor americane.

Virgil Griffith, în vârstă de 39 de ani, a pledat vinovat anul trecut pentru conspiraţie, recunoscând că a făcut o prezentare la o conferinţă despre criptomonede la Pyongyang în 2019, chiar şi după ce guvernul SUA i-a refuzat cererea de a călători acolo.

Un hacker bine cunoscut, Griffith a dezvoltat, de asemenea, „infrastructura şi echipamentele pentru criptomonede în interiorul Coreei de Nord”, au scris procurorii în documentele instanţei. La conferinţa din 2019, el a sfătuit peste 100 de persoane, inclusiv câteva care păreau să lucreze pentru guvernul nord-coreean, despre cum să folosească criptomonede pentru a se sustrage sancţiunilor şi a obţine independenţa faţă de sistemul bancar global, scrie AP.

Statele Unite şi Consiliul de Securitate al ONU au impus sancţiuni tot mai severe Coreei de Nord în ultimii ani pentru a încerca să ţină în frâu programele sale nucleare şi balistice. Guvernul SUA a modificat sancţiunile împotriva Coreei de Nord în 2018 pentru a interzice „unei persoane din SUA, indiferent unde se află” să exporte tehnologie către Coreea de Nord.

Procurorii au declarat că Griffith a recunoscut că prezentarea sa a însemnat un transfer de cunoştinţe tehnice către participanţii la conferinţă.

„Griffith este un cetăţean american care a ales să se sustragă sancţiunilor din propria ţară pentru a furniza servicii unei puteri străine ostile”, au scris procurorii. „A făcut acest lucru ştiind că acea putere – Coreea de Nord – se face vinovată de atrocităţi împotriva propriului popor şi a făcut ameninţări împotriva Statelor Unite citând capacităţile sale nucleare”.

Avocatul apărării, Brian Klein, l-a descris pe Griffith drept un „om de ştiinţă strălucit, format la Caltech, care a dezvoltat o curiozitate la limita obsesiei” faţă de Coreea de Nord. „El se vedea pe sine – deşi arogant şi naiv – ca acţionând în interesul păcii”, a spus Klein. „Îşi iubeşte ţara şi nu şi-a propus niciodată să facă vreun rău”.

#sanctiuni #crypto #Coreea de Nord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.