Turiștii ruși și ucraineni își anulează vacanțele în Grecia. Țara rămâne optimistă în privința sezonului turistic

Grecia mizează pe un sezon turistic mai bun decât cel de anul trecut, în pofida războiului din Ucraina şi a consecinţelor sale, explozia preţurilor şi pierderea a sute de mii de turişti ruşi şi ucraineni care de mai mulţi ani inundau insulele şi staţiunile din nordul Greciei, transmite AFP. În Grecia, turismul este responsabil pentru aproximativ 25% din Produsul Intern Brut

Din cauza anulării rezervărilor de către turiștii ruși și ucraineni, Grecia a pierdut deja aproximativ 700.000 de euro. Cu toate acestea, rămâne optimistă și speră să obțină profituri mai mari decât anul trecut.

„Avem deja anulări de rezervări din partea a 600.000 de turişti ruşi şi 240.000 de ucraineni”, a declarat preşedintele Asociaţiei agenţiilor elene de turism (HATTA), Lyssandros Tsilidis, care subliniază că la acest moment „pierderile se ridică la 700.000 de euro”.

La fel ca şi partenerii europeni, Atena a condamnat invazia rusă în Ucraina în pofida legăturilor istorice între Rusia şi Grecia, două ţări ortodoxe, scrie Agerpres.

Războiul din Ucraina va afecta în special turismul în insula Creta, unde 10% din turiştii tradiţionali erau ruşi şi ucraineni. „Această clientelă nu va fi înlocuită”, consideră Nikos Halkiadakis, preşedintele Uniunii hotelierilor din Héraklion, principalul oraş din cea mai mare insulă grecească.

„Experţii din industria turismului se aşteaptă la o multiplicare cu doi a numărului de sosiri din acest an”, insistă şi Sofia Zacharaki, secretar de stat în Ministerul Turismului. „Iar sezonul arată deja o imagine încurajatoare care ne permite să fim optimişti”, a declarat Zacharaki.

La rândul său, ministrul elen al Turismului, Vassilis Kikilias, a salutat luni „reuşita strategiei guvernamentale care a vizat deschiderea sezonului turistic înainte de venirea verii”. Potrivit lui Vassilis Kikilias, numărul sosirilor pentru vacanţa de Paşte a crescut la Atena şi Salonic (nord), comparativ cu anul trecut, „iar aceste cifre justifică eforturile noastre”.

Începând cu data de 1 mai, certificatul sanitar nu va mai fi cerut în restaurante, baruri şi magazine. În ceea ce priveşte purtarea măştii, nu va mai fi obligatorie în spaţiile închise de la 1 iunie.

„După ce am trăit prin ultimii doi ani dificili, nu ne mai este teamă, chiar dacă ritmul de revenire a turismului este unul lent în toată Europa, din cauza războiului din Ucraina”, a explicat preşedintele HATTA. Iar explozia preţurilor riscă să schimbe datele problemei, apreciază preşedintele HATTA.

Chiar dacă profesioniştii din sector mizează pe un sezon mai bun decât cel de anul trecut, „numărul sosirilor nu va reveni la cifrele record din 2019”, avertizează ministrul Vassilis Kikilias.

#sezon turistic #vacanta #turisti #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.

#vint #soare #Energie