Rechinii de la microfinanțare au dat lovitura! Profituri uriașe în anul 2021. Cine controlează piața

În 2021, profitul net al companiilor de creditare nebancară din Moldova a fost de 930 milioane de lei, dublându-se față de 2020, potrivit datelor Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Microinvest a înregistrat un profit de 191,39 milioane de lei, iar Easy Credit un profit de 185,01 milioane de lei, ceea ce a reprezentat 40,5% din profitul net total al companiilor de microfinanțare. Profiturile ambelor companii au crescut – cu 69% și, respectiv, cu 27,7% față de anul 2020.

În același timp, 40 de organizații financiare nebancare au înregistrat pierderi. Cele mai mari pierderi a contabilizat Mega Credit – 14,2 milioane de lei și Credite 2 All – peste 13 milioane de lei.

Activele totale ale companiilor de creditare nebancare din Republica Moldova la sfârșitul lunii decembrie 2021 au însumat 12,3 miliarde de lei, cu 16,2% mai mult față de sfârșitul anului 2020 (10 miliarde 597,7 milioane de lei).

Primele 5 companii în funcție de active sunt: Microinvest – 3 miliarde 437,6 milioane lei, Easy Credit – 1 miliard de lei, Iute Credit – 824,6 milioane lei, BT Leasing – 645,07 milioane lei, Express Leasing&Microcredit – 514,8 milioane lei. Aceste 5 companii reprezentau aproximativ 53% din activele de pe piața CCN.

În 2021, capitalul propriu al CCN-urilor active a crescut cu 12,7% față de anul precedent și a constituit 4,3 miliarde de lei. În fruntea clasamentului sunt Microinvest – 626,7 milioane de lei, Easy Credit – 692,6 milioane de lei, Iute Credit – 313,4 milioane de lei, Express Leasing&Microcredit – 226,01 milioane de lei și Prime Capital – 218,7 milioane de lei. Respectivele companii au reprezentat anul trecut 48,1% din capitalul social al organizațiilor de finanțare nebancară.

Anul trecut, companiile de microfinanțare, inclusiv companiile de leasing, au acordat credite în valoare de 11,3 miliarde de lei (+18% față de anul precedent), dintre care 3 miliarde 034,68 milioane de lei (circa 26,7%) au fost acordate de Microinvest. În top 5 companii sunt Easy Credit cu finanțări de 1,1 miliarde de lei, Iute Credit – 819 milioane de lei, BT Leasing – 607,27 milioane de lei și Sebo Credit cu credite acordate în sumă de 509,18 milioane de lei).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.