Ultima ofertă a lui Elon Musk, pentru a cumpăra Twitter. Fondatorul Tesla pregătește schimbări radicale

Elon Musk este hotărât să cumpere Twitter, companie pe care intenționează să o transforme radical. Fondatorul Tesla a anunțat ultima ofertă.

După ce a preluat 9% din acțiunile Twitter, Elon Musk este gata să devină unicul proprietar al celebrei companii. Fondatorul Tesla este pregătit să ofere 43 de miliarde de dolari în bani pentru tranzacție. Celebrul afacerist, cel mai bogat om din lume, susține că aceasta este oferta finală și totodată, „cea mai bună”, informează Reuters.

Acțiunile Twitter au crescut puternic după ce Elon Musk a anunțat interesul pentru Twitter. Astfel, o acțiune a companiei americane a urcat cu 4,5%, până la 51,15 dolari în tranzacțiile dinaintea deschiderii bursei luni, la New York.

În opinia lui Elon Musk, Twitter trebuie să fie preluată de o singură persoană, pentru a deveni o adevărată platformă a discursului liber. Celebrul afacerist a creat multe „palpitații” după ce a anunțat în urmă cu câteva săptămâni că va dori să promoveze libertatea de exprimare. Totul, în contextul în care Twitter, dar și alte platforme din SUA au început să cenzureze lideri politici, printre care și Donald Trump, respectiv discursuri împotriva vaccinării obligatorii, a lui Volodimir Zelenski / Ucraina, afirmații care nu se aliniază ideologiei „politically correct”, ce include, printre altele, ofensiva LGBT, respectiv BLM.

Astfel, antreprenorul australian cu o avere estimată la peste 260 de miliarde de dolari, vrea reformarea companiei din social media.

„Am investit în Twitter deoarece cred în potențialul său de a fi o platformă pentru libertatea de exprimare pe tot globul și cred că libertatea de exprimare este un imperativ pentru o democrație funcțională”, a declarat Musk într-un mesaj trimis acționarilor Twitter.

Elon Musk este hotărât să apese puternic pedala de accelerație. Nu se mulțumește doar cu 9%.

„Cu toate acestea, de când am făcut investiția, îmi dau seama că organizația nici nu va prospera și nici nu va servi acestui imperativ societal în forma sa actuală. Twitter trebuie transformată, în calitate companie privată”, a continuat afaceristul.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#achizție #Musk #Twitter

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.