Delir și manipulare la Moscova: România ar plănui anexarea Republicii Moldova cu ajutorul NATO și al Ucrainei

Politologul Serghei Markov, fost consilier al lui Putin, a declarat luni, 25 aprilie, pentru un cotidian rus că România ar plănui, alături de NATO și armata ucraineană, să ocupe Transnistria, scopul final fiind ocuparea Republicii Moldova.

Acesta a susținut că un atac asupra regiunii separatiste din Republica Moldova ar urma să înceapă în viitorul apropiat.

Mai mult, analistul a menționat că armata română a fost deja dislocată în Republica Moldova, numărul soldaților de acolo fiind în creștere.

”România, cu sprijinul NATO și al armatei ucrainene, intenționează să pună mâna pe Transnistria și plănuiește o represiune politică în masă împotriva tuturor susținătorilor ruși. Acest lucru va pune Rusia într-o poziție foarte dificilă. După operațiunea militară, România intenționează să anexeze Republica Moldova”, a declarat Markov, citat de Pravda.

Acesta a adăugat că vor urma provocări militare, urmate de un atac.

Serghei Markov este vicepreședintele Forumului public rus pentru afaceri internaționale, copreședinte al Consiliului Național Strategic al Rusiei și fost consilier al lui Vladimir Putin.

Recent, și fostul ministru al Apărării al Republica Populară Donețk, Igor Strelkov, a declarat că, potrivit informațiilor pe care le deține, România se pregătește pentru ocuparea Republicii Moldova.

Declarațiile oficialului rus vin în contextul atacului asupra așa-numitului Minister al Securității de Stat al Transnistriei, considerat o provocare planificată de către serviciile speciale ruse. În urma anunțului autorităților de la Tiraspol privind exploziile, Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei a făcut public un document teoretic secret care indică implicarea Rusiei în atac.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.