Creditul în lei se scumpește și mai mult

Rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională a constituit 9,64 la sută majorându-se cu 0,43 puncte procentuale, la cele în valută – 3,96 la sută cu 0,17 p.p mai puțin, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Comparativ cu perioada similară a anului precedent, rata medie nominală ponderată la creditele acordate în moneda națională a crescut cu 2,41 p.p., la cele în valută s-a micșorat cu 0,19 p.p, iar la cele atașate la cursul valutei s-a micșorat cu 0,36 p.p.

Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna martie 2022, s-a micșorat comparativ cu luna precedentă cu 2,9 la sută și a constituit 1 030,8 milioane lei. Rata medie la aceste credite s-a majorat cu 0,54 p.p.

Din perspectiva scopului creditelor acordate, creditele de consum au deținut cea mai mare pondere (65,1 la sută) și au fost acordate cu o rată medie de 11,34 la sută (+0,67 p.p. comparativ cu luna precedentă și +6,06 p.p. comparativ cu martie 2021).

Rata medie la creditele imobiliare s-a majorat cu 0,24 p.p față de luna precedentă și cu 1,72 p.p. față de martie 2021.

De menționat că 97,2 la sută din totalul creditelor imobiliare au fost acordate în moneda națională. Creditele de consum, de asemenea, au fost acordate, preponderent, în moneda națională (99,8 la sută din totalul creditelor de consum).

Creditele în moneda națională cu termene de la 2 până la 5 ani, fiind cele mai solicitate în luna de raportare, au fost acordate cu o rată medie de 10,17 la sută (persoanelor juridice – cu 9,36 la sută, persoanelor care practică activitate – cu 11,52 la sută, iar persoanelor fizice – cu 11,44 la sută).

Cea mai mare rată medie la creditele acordate în moneda națională a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de la 2 până la 5 ani, constituind 10,17 la sută.

Creditele în valută cu termene de la 2 până la 5 ani (care au avut cel mai mare volum în luna de raportare) au fost acordate cu o rată medie de 4,15 la sută (persoanelor juridice li s-au acordat credite cu o rată de 4,15 la sută, iar persoanelor fizice cu o rată medie de 6,38 la sută.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#rata #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.