Războiul de la graniță a cutremurat piața valutară din Republica Moldova. Presiunea a ajuns la un miliard de dolari

Războiul din Ucraina a creat perturbații pe piața valutară din Republica Moldova și a accentuat și mai tare presiunea, dictată deja de sectorul energetic. De la începutul războiului, moldovenii s-au agitat și au cumpărat, ca să-și facă rezerve, circa 400 de milioane de dolari, chiar dacă s-a observat o diferență dintre marja comercială a BNM și a băncilor și caselor de schimb valutar, ultimele câștigând zeci de milioane de lei. În prezent, presiunea pe piața valutară se apropie de un miliard de dolari. Însă, situația este gestionată mult mai bine față de perioada anilor 2014-2015, deoarece Republica Moldova are suportul partenerilor externi, a explicat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în luna martie 2022, a fost înregistrată o ofertă netă de valută negativă. Moldovenii au vândut mai puțină valută decât au procurat. Doar în martie 2022, pentru prima dată în istoria țării, oamenii nu doar că nu au vândut valută, dar au procurat valută și am avut vânzări nete de valută negative, minus 26 de milioane de dolari.

Potrivit, economistului, dacă în perioada 2014-2015 deficitul de valută a fost de 900 de milioane de dolari, din cauza jafului bancar și a lipsei suportului extern, rezervele valutare s-au redus din contul banilor care au cauzat deficitul. Acum, chiar dacă deficitul este de apropie un miliar de dolari, rezervele au scăzut cu doar 484 de milioane de dolari. Restul banilor au fost compensați de către partenerii externi. În următoarele două-trei luni, inclusiv din contul altor bani, în valută, care vor veni din exterior, vor fi suplinite toate rezervele valutare. Plus, cele 400 de milioane de dolari procurate de către cetățeni vor fi întoarse, deoarece oamenii au început a face cheltuieli.

Economistul a mai menționat că în prezent asistăm la o apreciere puternică a dolarului pe plan internațional, care s-a apreciat față de toate valutele, inclusiv față de leul moldovenesc. Însă leul moldovenesc, față de celelalte valute este mai puternic, și este determinat de faptul că este o depreciere puternică a monedei ucrainene. Începând cu 2018, leul moldovenesc începe anul practic la același nivel față de dolar și euro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#piata valutara #cerere #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O nouă instituție publică ar urma să gestioneze proiectele strategice de infrastructură ale Republicii Moldova, iar funcționarea acesteia este estimată la 46,5 milioane de lei anual, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului.

Instituția va purta denumirea de Oficiul pentru Implementarea Proiectelor Strategice de Infrastructură Națională și va concentra într-o singură structură activități care sunt în prezent realizate de mai multe entități. Proiectul de hotărâre a Guvernului prevede absorbția de către noua structură a Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă, a Unității de coordonare, implementare și monitorizare a proiectelor în domeniul sănătății și a Unității de implementare a Proiectului de construcție a penitenciarului din Chișinău.

Noua structură va avea 26 de angajați – un director, un director adjunct, cinci șefi de servicii și 19 specialiști. Aceștia vor activa în cinci servicii responsabile de achiziții și managementul contractelor, proiectare și supervizare tehnică, implementarea și monitorizarea proiectelor, finanțe și contabilitate, precum și domeniul juridic, resurse umane și managementul documentelor.

Cea mai mare parte a cheltuielilor estimate pentru funcționarea Oficiului este destinată salariilor. 38,5 milioane de lei anual sunt prevăzute pentru fondul de salarizare. Alte 5 milioane de lei ar urma să fie cheltuite pentru sediu, tehnologia informației și transport, iar 3 milioane de lei pentru asistență tehnică externă, prin subcontractarea unor echipe internaționale specializate.

Documentul prevede și posibilitatea acordării unui salariu suplimentar de până la 150% din salariul de funcție pentru personalul care realizează activități de implementare a proiectelor strategice de infrastructură națională din cadrul Oficiului.

Potrivit notei informative, reorganizarea este propusă în contextul creșterii numărului și complexității proiectelor strategice aflate în pregătire și implementare. Autorii proiectului susțin că actuala configurație instituțională nu dispune de suficientă capacitate pentru gestionarea portofoliului existent și că proiectele sunt administrate de entități diferite.

Oficiul va prelua funcțiile, atribuțiile și drepturile celor trei entități în ceea ce privește implementarea, coordonarea, monitorizarea și raportarea proiectelor. Vor fi preluate inclusiv drepturile și obligațiile din acordurile de împrumut și grant, contractele aflate în executare, patrimoniul, mijloacele financiare, evidența contabilă, arhiva și documentația proiectelor.

În același timp, administrarea resurselor liniilor de credit investiționale și atribuțiile de recreditare vor fi transferate către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului.

Proiectul mai prevede că cele trei entități reorganizate își vor continua activitatea până la înregistrarea reorganizării. În această perioadă nu va fi întreruptă implementarea proiectelor aflate în derulare, precum și plățile și debursările aferente acestora.

Fondatorul noii instituții va fi Cancelaria de Stat, care va exercita această funcție în numele statului. Directorul Oficiului va fi numit pentru un mandat de patru ani prin ordinul secretarului general al Guvernului.

#proiecte strategice #Guvern