Înghețarea activelor rusești: Vila din Biarritz aparținând fostului ginere al lui Putin, pe listă

O vilă din Biarritz aparținând fostului ginere al președintelui rus Vladimir Putin a fost plasată pe lista proprietăților „înghețate” de Bercy, deoarece aparține unor personalități sancționate de Uniunea Europeană pentru apropierea lor de guvernul rus, potrivit AFP.

La jumătatea lunii martie, trei bărbați care au pătruns în vila din Alta Mira aparținând lui Kirill Chamalov și au desfășurat steagul ucrainean au fost chemați în instanță după ce au fost reținuți de poliție din cauza acestei „violări de domiciliu”.

Vila se află acum pe lista, actualizată periodic de Ministerul Economiei și Finanțelor, a proprietăților aparținând celor peste 500 de persoane și entități supuse sancțiunilor UE în urma invaziei Rusiei în Ucraina și înghețate pentru a împiedica vânzarea lor.

Proprietarul său, Kirill Shamalov, este prezentat în presa internațională ca fiind fostul ginere al președintelui rus după căsătoria sa cu Ecaterina Tihonova, fiica mai mică a lui Putin.

Potrivit unei surse apropiate cazului, printre cei trei bărbați care au intrat în vilă se numără activistul local rus Pierre Haffner, cunoscut și sub numele de „vesta galbenă”, și un bărbat care s-a identificat ca fiind un opozant al regimului lui Vladimir Putin.
Într-o înregistrare video pe care activistul local a postat-o pe YouTube, unul dintre cei doi bărbați este văzut plimbându-se în jurul uriașului conac de pe faleză, construit în timpul lui Napoleon al III-lea și cu o priveliște uluitoare asupra oceanului.

„Această casă a fost cumpărată cu bani furați de Putin, de mafia sa, de la poporul rus și de la oamenii oprimați de Rusia lui Putin”, a spus el în comentarii.

Într-o altă înregistrare video, postată tot pe YouTube, cel de-al doilea bărbat implicat flutura steagul ucrainean pe una dintre cele două terase ale vilei, filmul purtând subtitrări precum „victorie la Biarritz. Cucerirea palatului lui Putin”.

La sfârșitul lunii februarie, exteriorul Vilei Suzanna, o vilă Art Deco construită tot pe malul oceanului în Anglet, lângă Biarritz, deținută de o societate imobiliară necomercială pe numele fostei soții a președintelui rus, Liudmila, și al soțului acesteia, omul de afaceri rus Arthur Ocheretni, a fost vandalizată.

#Ginere #vilă #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.