Moldova, prinsă într-o capcană energetică extrem de periculoasă! DTEK s-a retras, iar 4 companii nu corespund

Șase companii și-au depus ofertele pentru livrarea energiei electrice Republicii Moldova. Însă cel mai interesant este că patru dintre ele nu corespund criteriilor caietului de sarcini, o companie din Ucraina a miliaradrului Rinat Ahmetov s-a retras, respectiv unica opțiune pentru achiziția energiei rămâne Cuciurgan.

Companiile acre și-au depus ofertele de participare au fost identificate de mold-street.com.

Centrala de la Cuciurgan (Moldgres), care este controlată de grupul Inter RAO EES şi poate asigura tot necesarul de energie al Republicii Moldova.
DTEK din Ucraina, face parte din grupul de companii controlate de miliardarul ucrainean Rinat Akhmetov. Compania deţine capacităţi de generare, furnizare şi trading pe piaţa energiei şi a fost în ultimii 10 ani, unul dintre principalii furnizori de energie în Moldova. Compania a refuzat să mai reducă din preţ şi s-a retras după prima etapă din licitaţie.
Trade Energo Plus SRL (33% – Dalvitrade Plus SRL din România, 34% – Andrei Lopuşneac, 33% – Silvia Radu, fostă ministră şi fostă şefă la grupul Fenosa din Moldova). Compania cu parteneri din Ucraina nu a trecut de prima etapă a licitaţiei, pentru că nu are experienţă de furnizare a energiei electrice în ultimele 24 de luni, cerinţă impusă de organizatorii licitaţiei. Or, a fost fondată în februarie 2021 şi deţine de abia de un an licenţa eliberată de ANRE.
Augusta LLC (ТОВ «Августа»), face parte din grupul Tolk din Ucraina şi este deţinută de firma cipriotă Malaceli Limited. Beneficiar figurează Volodymyr Krupko, fostul șef al Ukristgaz, compania milirdarului Dmytro Firtash, ce a lucrat anterior pentru structuri ale Gazprom. Augusta deţine două reţele de distribuţie în Ucraina, dar nu are instalaţii de generare. A fost fondată în august 2020, respectiv nu are 24 de luni de experienţă, conform cerinţelor licitaţiei, dar grupul de la Energocom a admis firma la a doua etapă. În cadrul grupului Tolk, partner din Moldova în 2021 apărea firma Intra Assets SRL, deţinută de Chiril Lucinschii.
TET Group din Ucraina. A fost fondată pe 20 iulie 2021 de Vitaliy Butenko, după ce acesta a demisionat din funcția de director general al D.Trading LLC, companie care face parte din holdingul energetic al grupului DTEK. Presa din Ucraina a scris că ar avea conexiuni cu deputaţi din Rada Supremă, din partea partidului de guvernare şi a fost implicată într-un scandal legat de importul de energie în Ucraina, din Belarus şi Rusia. TET Group nu are 24 de luni de experienţă, conform cerinţelor licitaţiei.
Artlex Energy LLC din Ucraina, controlată de Vladimir Egorov, fost angajat al Donbassenergo, important producător şi distribuitor de energie din Ucraina, dar care acum nu controlează din cauza războiului o mare parte din unităţile sale de generare. Firma fondată în 2015, a obţinut licenţă pe piaţa energiei abia în toamna anului 2020, respectiv nu ar corespunde cerinelor impuse de Energocom. Anul trecut a fost implicată în intermedierea importului de energie din Rusia în Ucraina. Artlex Energy a fost şi printre firmele investigate în 2021 de Comisia Națională de Reglementare a Concurenței Economice din Ucraina privind încălcările legislației privind funcționarea pieței de energie electrică.

Ieri, 27 aprilie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu a declarat într-o emisiune TV că pe partea aprovizionării cu energie electrică e o problemă complicată. „Suntem puși într-o situație dificilă, cu prețuri mai mari și amenințați de incertitudine. Cei de la Cuciurgan încearcă să facă un ban pe costul energiei livrate înțelegând care este situația din Republica Moldova”, a explicat Maia Sandu.

Cel mai mic preț oferit este 96 USD pentru un megawatt

În contextul incertitudinii ce domină pe piaţa energetică a Republicii Moldova Comisia pentru Situaţii Excepţionale (CSE) a decis în data de 26 aprilie să modifice de urgenţă Dispoziţia nr. 14 din 14 aprilie 2022. Astfel în Pct. 4 din Dispoziţia nr. 14 din 14 aprilie 2022 sintagma 26 aprilie 2022 se înlocuieşte cu 28 aprilie 2022 inclusiv.

Republica Moldova importă 80% din necesarul de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, care este controlată de grupul rusesc INTER RAO.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Cuciurgan #Energie #livrare #pret #criză #oferte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.