Moldova, prinsă într-o capcană energetică extrem de periculoasă! DTEK s-a retras, iar 4 companii nu corespund

Șase companii și-au depus ofertele pentru livrarea energiei electrice Republicii Moldova. Însă cel mai interesant este că patru dintre ele nu corespund criteriilor caietului de sarcini, o companie din Ucraina a miliaradrului Rinat Ahmetov s-a retras, respectiv unica opțiune pentru achiziția energiei rămâne Cuciurgan.

Companiile acre și-au depus ofertele de participare au fost identificate de mold-street.com.

Centrala de la Cuciurgan (Moldgres), care este controlată de grupul Inter RAO EES şi poate asigura tot necesarul de energie al Republicii Moldova.
DTEK din Ucraina, face parte din grupul de companii controlate de miliardarul ucrainean Rinat Akhmetov. Compania deţine capacităţi de generare, furnizare şi trading pe piaţa energiei şi a fost în ultimii 10 ani, unul dintre principalii furnizori de energie în Moldova. Compania a refuzat să mai reducă din preţ şi s-a retras după prima etapă din licitaţie.
Trade Energo Plus SRL (33% – Dalvitrade Plus SRL din România, 34% – Andrei Lopuşneac, 33% – Silvia Radu, fostă ministră şi fostă şefă la grupul Fenosa din Moldova). Compania cu parteneri din Ucraina nu a trecut de prima etapă a licitaţiei, pentru că nu are experienţă de furnizare a energiei electrice în ultimele 24 de luni, cerinţă impusă de organizatorii licitaţiei. Or, a fost fondată în februarie 2021 şi deţine de abia de un an licenţa eliberată de ANRE.
Augusta LLC (ТОВ «Августа»), face parte din grupul Tolk din Ucraina şi este deţinută de firma cipriotă Malaceli Limited. Beneficiar figurează Volodymyr Krupko, fostul șef al Ukristgaz, compania milirdarului Dmytro Firtash, ce a lucrat anterior pentru structuri ale Gazprom. Augusta deţine două reţele de distribuţie în Ucraina, dar nu are instalaţii de generare. A fost fondată în august 2020, respectiv nu are 24 de luni de experienţă, conform cerinţelor licitaţiei, dar grupul de la Energocom a admis firma la a doua etapă. În cadrul grupului Tolk, partner din Moldova în 2021 apărea firma Intra Assets SRL, deţinută de Chiril Lucinschii.
TET Group din Ucraina. A fost fondată pe 20 iulie 2021 de Vitaliy Butenko, după ce acesta a demisionat din funcția de director general al D.Trading LLC, companie care face parte din holdingul energetic al grupului DTEK. Presa din Ucraina a scris că ar avea conexiuni cu deputaţi din Rada Supremă, din partea partidului de guvernare şi a fost implicată într-un scandal legat de importul de energie în Ucraina, din Belarus şi Rusia. TET Group nu are 24 de luni de experienţă, conform cerinţelor licitaţiei.
Artlex Energy LLC din Ucraina, controlată de Vladimir Egorov, fost angajat al Donbassenergo, important producător şi distribuitor de energie din Ucraina, dar care acum nu controlează din cauza războiului o mare parte din unităţile sale de generare. Firma fondată în 2015, a obţinut licenţă pe piaţa energiei abia în toamna anului 2020, respectiv nu ar corespunde cerinelor impuse de Energocom. Anul trecut a fost implicată în intermedierea importului de energie din Rusia în Ucraina. Artlex Energy a fost şi printre firmele investigate în 2021 de Comisia Națională de Reglementare a Concurenței Economice din Ucraina privind încălcările legislației privind funcționarea pieței de energie electrică.

Ieri, 27 aprilie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu a declarat într-o emisiune TV că pe partea aprovizionării cu energie electrică e o problemă complicată. „Suntem puși într-o situație dificilă, cu prețuri mai mari și amenințați de incertitudine. Cei de la Cuciurgan încearcă să facă un ban pe costul energiei livrate înțelegând care este situația din Republica Moldova”, a explicat Maia Sandu.

Cel mai mic preț oferit este 96 USD pentru un megawatt

În contextul incertitudinii ce domină pe piaţa energetică a Republicii Moldova Comisia pentru Situaţii Excepţionale (CSE) a decis în data de 26 aprilie să modifice de urgenţă Dispoziţia nr. 14 din 14 aprilie 2022. Astfel în Pct. 4 din Dispoziţia nr. 14 din 14 aprilie 2022 sintagma 26 aprilie 2022 se înlocuieşte cu 28 aprilie 2022 inclusiv.

Republica Moldova importă 80% din necesarul de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, care este controlată de grupul rusesc INTER RAO.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Cuciurgan #Energie #livrare #pret #criză #oferte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Boeing a raportat miercuri prima scădere a veniturilor trimestriale în şapte trimestre, dar producătorul de avioane american a depăşit aşteptările de pe Wall Street, care au fost reduse după ce o explozie a unui panou de uşă al unui avion 737 MAX 9, în timpul zborului, din ianuarie, a determinat producătorul de avioane să încetinească producţia celor mai vândute avioane ale sale, transmite agenția Reuters.

După publicarea raportului, directorul general al Boeing, Dave Calhoun, a declarat pentru CNBC că o înţelegere pentru achiziţionarea furnizorului său cheie Spirit AeroSystems este mai mult decât probabilă în al doilea trimestru.

Cei doi producători au confirmat discuţiile, deşi preţurile rămân o provocare în afacerea complexă.

Boeing a spus că cheltuielile de numerar din primul trimestru, o măsură atent urmărită de investitori, au fost de 3,93 miliarde de dolari, mai bune decât aşteptările medii ale analiştilor cu privire la un consum de numerar de 4,49 miliarde de dolari.

În martie, Boeing a indicat că va folosi între 4 şi 4,5 miliarde de dolari din cauza unei crize produse ca urmare a accidentului din 5 ianuarie, care a implicat un avion cu reacţie 737 MAX 9 aproape nou.

“Ei bine, ar fi putut fi mai rău. În timp ce pierderea şi ieşirea de numerar nu sunt atât de grave pe cât se temea, compania se confruntă în mod clar cu unele provocări serioase în divizia de avioane comerciale, care vor necesita ceva reparaţii”, a spus analistul Vertical Research Partners, Robert Stallard, într-o notă.

De la accidentul din 5 ianuarie, pe un avion operat de Alaska Airlines, Administraţia Federală a Aviaţiei din SUA (FAA) a impus un plafon pentru producţia avioanelor Boeing 737 MAX, care se vând puternic.

FAA a mai spus Boeing să dezvolte un plan cuprinzător pentru a aborda ”problemele sistemice de control al calităţii”.

Înainte de raport, Calhoun, care va demisiona la sfârşitul anului, a spus într-o scrisoare către angajaţi că Boeing se află ”într-un moment dificil”, încetinind sistemul pentru a îmbunătăţi calitatea şi siguranţa.

“Livrările mai mici pot fi dificile pentru clienţii noştri şi pentru finanţele noastre. Dar siguranţa şi calitatea trebuie şi vor fi mai presus de orice altceva”, a adăugat el.

Veniturile trimestriale au fost de 16,57 miliarde dolari, în scădere faţă de 17,92 miliarde dolari cu un an mai devreme, dar depăşind aşteptările de 16,23 miliarde dolari.

Deşi Boeing nu a numit un succesor, Calhoun a declarat pentru CNBC că crede că şefa diviziei de avioane comerciale, Stephanie Pope, are potenţialul de a conduce compania.

Reuters a relatat în această lună că producţia de avioane 737 MAX a Boeing a scăzut puternic, deoarece autorităţile de reglementare din SUA au intensificat verificările din fabrică.

Analiştii au avertizat că ritmul lent al livrărilor ar putea întârzia obiectivele financiare şi de producţie ale Boeing.

Directorul financiar al Boeing a declarat luna trecută că compania are nevoie de mai mult timp pentru a atinge obiectivul stabilit în 2022 pentru un flux de numerar anual de aproximativ 10 miliarde de dolari până în 2025 sau 2026. Acest obiectiv este considerat cheie, deoarece Boeing lucrează pentru a-şi accelera recuperarea dintr-o criză anterioară, după ce două avioane MAX s-au prăbuşit în 2018 şi 2019.

Compania se aşteaptă, de asemenea, la o creştere mai lentă a ratei de producţie şi a livrărilor de avioane cu fuselaj larg 787, din cauza lipsei furnizorilor ”pentru câteva piese cheie”, a arătat luni un memoriu.

Cu toate acestea, cu producţia limitată la Boeing şi la rivalul său Airbus, cererea rămâne puternică, deşi producătorul european de avioane şi-a crescut avantajul pe piaţa avioanelor cu fuselaj îngust, în primul trimestru.

Calhoun a spus că Boeing şi-ar fi ”livrat în mare măsură” inventarul de avioane 737 şi 787 până la sfârşitul anului, aducând banii atât de necesari. El a adăugat că afacerea sa de apărare, care a pierdut bani în ultimele trimestre, ”va progresa către niveluri istorice de performanţă”.

Marjele operaţionale ale afacerii de apărare a Boeing au revenit la 2,2% în trimestrul analizat, de la o valoare negativă de 3,2% în urmă cu un an, deşi a pierdut în continuare 222 de milioane de dolari pe anumite programe de dezvoltare cu preţ fix.

Boeing a livrat 67 de avioane 737 în trimestrul încheiat în martie, în scădere cu 41% faţă de anul trecut.

Constructorii de avioane primesc cea mai mare parte a numerarului la livrarea aeronavei.

În combinaţie cu compensaţiile pe care Boeing a trebuit să plătească companiilor aeriene pentru blocarea temporară la sol a aeronavelor MAX 9, marjele afacerii sale cu avioane comerciale s-au deteriorat la minus 24,6% de la minus 9,2%.

Pierderea totală ajustată pe acţiune s-a redus la 1,13 USD, depăşind aşteptările, privind o pierdere pe acţiune de 1,76 USD, conform datelor LSEG.