Cum încearcă forțele rusești să eradicheze identitatea ucraineană în Herson: Rublă, televiziune și educație

29 Apr. 2022, 08:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Apr. 2022, 08:52 // Actual //  bani.md

Forțele rusești care ocupă o mare parte din regiunea Herson din sudul Ucrainei încearcă să își extindă controlul asupra zonei și să eradicheze identitatea ucraineană a acesteia, spun jurnaliștii CNN prezenți la fața locului.

În ultimele zile, rușii și-au numit proprii oficiali pentru a conduce Hersonul, înlocuind oficialii ucraineni aleși. Joi, unul dintre acești oficiali nou instalați a declarat că Herson va începe să folosească rubla începând de săptămâna viitoare, iar moneda ucraineană, grivna, va fi înlocuită în termen de patru luni.

În plus, canalele de televiziune rusești au luat locul rețelelor ucrainene.

Acum, unul dintre reprezentanții ucraineni în consiliul regional din Herson a acuzat forțele rusești că amenință educatorii.

Serhii Hlan a declarat că mesajul adresat directorilor de către ocupanți a fost simplu: „Fie ne dați cheile și documentele, fie vă vom trimite la odihnă în subsol”. „Aceasta este ceea ce spun ocupanții administrației școlilor din Kahovka”, a afirmat el.

Orașul Kahovka a cunoscut mai multe proteste împotriva prezenței militare rusești.

Hlan a declarat că rușii cer ca toate echipamentele școlare să fie predate. „Rușii pur și simplu distrug educația ucraineană, amenințând angajații și intimidând directorii. În total, ei intenționează să lase două școli din oraș [deschise] și nu se știe care va fi soarta celorlalte”, a precizat oficialul.

„Angajații sunt speriați. Ei nu au plecat, au rămas în teritoriile ocupate, au păzit proprietatea școlii”, a adăugat el.

Rușii vor referendum în Herson

Ucraina a declarat că Rusia intenționează să organizeze un referendum în regiune pentru a încerca să câștige sprijinul popular pentru crearea unei noi entități numită Republica Populară Herson, precum cele din Donețk și Lugansk, care au fost create cu opt ani în urmă.

Potrivit surselor Meduza apropiate Kremlinului, stabilirea „controlului deplin” va implica orchestrarea unor pseudo-referendumuri privind aderarea la Federația Rusă a autoproclamatelor „Republici Populare” Donețk și Luhansk – și declararea independenței față de Ucraina a Hersonului, ocupat de Rusia.

Cu toate acestea, aceste „referendumuri” au fost deja amânate până în luna mai, se presupune că din cauza eșecurilor militare ale Rusiei în Ucraina.

Nu există suficient sprijin din partea consilierilor regionali

Doi oficiali din regiune au mai spus pentru CNN că forțelor pro-ruse le este greu să organizeze referendumul.

Yurii Sobolevskyi, un șef adjunct al consiliului regional Herson, a declarat pentru CNN că atunci când au avut loc scrutinurile la Donețk și Lugansk în 2014 și la referendumul de independență al Crimeei din același an, mulți oficiali locali au susținut inițiativa pro-rusă.

„Acest lucru a simplificat foarte mult sarcina de a organiza un referendum și de a absorbi teritoriile [deci au intrat sub influența Rusiei]. Nu este așa aici”, a spus el.

Un alt oficial local a spus că lipsa de sprijin în rândul consilierilor regionali a împiedicat pregătirea listelor de alegători eligibili și tipărirea buletinelor de vot, dar a admis că un vot ar putea avea loc la un moment dat.

„Teoretic vor fi capabili să îl țină, dar va dura timp să se pregătească”, a spus Hlan Serhii, un deputat al consiliului orașului Herson.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.