Un bancher își ia brandurile din Rusia: Nu vreau să le murdăresc cu sângele ucrainenilor omorâți de soldații ruși

Fondatorul uneia dintre cele mai mari bănci din Rusia, Oleg Tinkov susține că nu poate câștiga bani într-o țară care luptă cu vecinul și omoară civili, copii. Nu am nevoie de nicio dovadă. Este cel mai grav lucru, iar eu sunt de partea binelui. Nu știu cât îmi mai rămâne de trăit, dar cu siguranță nu vreau să mor cu aceste miliarde, ticălos, laș ca și 90% dintre toți oligarhii ruși.

Tinkov spune că își retrage brandurile de pe piața rusească. Este vorba de TINKOFF și LA DATCHA. „Ele aparțin familiei mele și nu vreau să fie murdărie cu sângele ucrainenilor omorâți de soldații ruși. Ucraina va câștiga acest război, deoarece binele întotdeauna învinge – așa ne-a învățat la școală.

Bancherul afirmă că după ce a criticat războiul din Ucraina, în ziua următoare angajații administrației prezidențiale de la Kremlin au contactat conducerea băncii și au amenințat că naționalizează banca dacă angajații nu rup legăturile cu Tinkov.

În vârstă de 54 de ani, Tinkov a ţinut prima pagină a ziarelor în aprilie, când a adus unele dintre cele mai puternice critici ale unui rus la adresa acţiunii militare a Kremlinului, scriind într-o postare pe Instagram că 90% dintre ruşi erau „împotriva acestui război” şi numind forţele Rusiei o „armată de rahat”.

Tinkov a precizat că a fost forţat de Kremlin să îşi vândă participaţia sa de 35% din banca pe care a fondat-o, Tinkoff, unui miliardar rus din industria minieră, pentru un preţ cu mult sub valoarea acesteia. „Vânzarea incendiară” a avut loc săptămâna trecută, a spus Tinkov. „A fost ca o luare de ostateci – iei ceea ce ţi se oferă”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Tikov #banca #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.