OMV nu se va retrage din producţia de petrol şi gaze. Director general: Vom continua să investim masiv

Grupul energetic austriac OMV nu se va retrage din producţia de petrol şi gaze pe termen scurt, în contextul posibilului embargo vizând petrolul şi gazele naturale ruseşti impus de UE, a declarat directorul general de la OMV, Alfred Stern într-un interviu acordat joi cotidianului „Kurier”.

„Vom continua să investim masiv în petrol şi gaze până în 2030 şi dezvoltăm cinci noi facilităţi de producţie de gaze, de exemplu în Norvegia şi în Marea Neagră, proiectul Neptun”, a spus Alfred Stern. „Dintr-un total de 3,5 miliarde de euro pe an, investim 1,6 miliarde de euro în explorare şi producţie”, a adăugat Stern.

Potrivit directorului OMV, gazele naturale sunt o tehnologie necesară pentru tranziţia energetică. Alfred Stern a spus că în prezent OMV nu este pregătit pentru un embargo împotriva gazelor ruseşti şi de acea lucrează la o modalitate de plată cu Gazprom care să respecte sancţiunile, iar de pe de altă parte lucrează la umplerea depozitelor de gaze.

În urmă cu o săptămână, Alfred Stern spunea că proiectul Neptun Deep din Marea Neagră joacă un rol central în strategia grupului austriac OMV, dar a avertizat că producţia de gaze în Marea Neagră va începe cel mai devreme peste cinci ani.

„Principalul aspect este regimul fiscal pentru producţia offshore de petrol şi gaze în Marea Neagră. Acest lucru este important pentru ca proiectul să fie unul viabil economic”, a spus Alfred Stern.

#OMV #gaz natural #petrol #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.